|
Viitorul este al celor care se trezesc târziu? |
|
|
|
09 Iunie 2009 |
 Cine se trezește devreme departe ajunge, pretinde un dicton popular. Se pare însă că lucrurile nu stau chiar așa. Potrivit unui studiu efectuat de cercetători din Belgia, Elveția și Franța, publicat în revista „Science”, persoanele care se trezesc devreme și cele care se culcă târziu au performanțe comparabile dimineața, dar la sfârșitul zilei cei care se culcă târziu sunt mai vioi și mai atenți. Așadar cei cărora le vine greu să se trezească devreme dau dovadă de
o mai mare capacitate de atenție decât cei care, dimineața, nu rămân prea mult timp în pat și această diferență se accentuează pe parcursul zilei.
La oameni, alternanța somn-veghe este reglată de două mecanisme. Primul, numit ritm circadian, funcționează asemeni unui ceas intern cu o durată de 24 de ore: el mărește semnalele de veghe în timpul zilei și le micșorează la începutul nopții. Al doilea proces, numit homeostatic, se comportă ca o clepsidră. Presiunea somnului care se poate măsura prin densitatea undelor lente la electroencefalogramă crește odată cu timpul petrecut în stare de veghe și descrește în timpul somnului. Pe durata zilei, opoziția dintre cele două mecanisme, circadian și homeostatic, permite menținerea nivelului de veghe și de atenție.
Ca să înțelegem mai bine bazele cerebrale ale acestei duble reglări și interacțiunile sale, Christina Schmidt (doctorand la Centrul de cercetări al Universității din Liege) și colegii săi au făcut studii pe subiecți foarte diferiți în privința ritmului veghe-somn. La studiu au participat 16 persoane care se trezesc devreme și 15 care se culcă târziu, tinere și fără probleme de sănătate
. În medie, cele două grupe aveau un decalaj de patru ore între ele. Lăsându-le în ritmul lor spontan, cercetătorii le-au supus la teste simple pentru a le măsura gradul de atenție, după o oră și jumătate și după zece ore și jumătate de veghe. Paralel, activitatea lor cerebrală a fost înregistrată prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională.
„Credeam că subiecții 'dimineții' vor fi mai performanți dimineața și invers. În realitate, după o oră și 30 de minute de veghe, nu există nicio diferență între cei care se trezesc devreme și cei care se culcă târziu. În schimb, la sfârșitul zilei, cei care se trezesc târziu sunt mai puțin obosiți și și-au îmbunătățit capacitățile de atenție”, explică profesorul universitar Philippe Peigneux, din Belgia, unul dintre coautorii studiului.
La o rezonanță magnetică funcțională această creștere a atenției la cei care se culcă târziu se traduce printr-o creștere a activității în regiunile nucleului suprachiasmatic și ale locus coeruleus, două structuri puternic implicate în semnalul circadian care susține starea de veghe și reglează nivelul atenției. Și invers, aceste două regiuni cerebrale sunt inhibate la persoanele care se trezesc devreme, care acumulează mai repede presiunea somnului.
Concluzia cercetătorilor: „Subiecții dimineții suferă mai mult decât cei ai serii din cauza impactului presiunii somnului, acumulată în timpul
zilei, presiune care împiedică exprimarea optimă a semnalului de alertă de către aceste regiuni ale nucleului suprachiasmatic și ale locus coeruleus”.
Acest articol a fost citit de 1727 ori.
|