|
Valorile crescute ale hemoglobinei glicozilate legate de mortalitatea cardiovasculară |
|
|
|
20 August 2007 |
Într-un studiu efectuat asupra bolnavilor cu diabet
zaharat tip 1 valorile cele mai ridicate ale hemoglobinei glicozilate, în
comparație cu valorile cele mai scăzute ale acesteia, sau asociat cu mai mult
decât dublarea riscului de mortalitate de orice cauză și cu triplarea riscului
de mortalitate datorat unei afecțiuni cardiovasculare. Rezultatele studiului
condus de Dr. Anoop Shankar de la
National University din Singapore și de colegii
acestuia de la Universitatea Wisconsin din Madison au fost publicate în numărul
din august al revistei Wisconsin at Madison.
Echipa doctorului Shankar a studiat 879
de pacienți cu diabet zaharat tip 1, înrolați între 1980 și 1982 și urmăriți până
în 2001. În momentul înrolării nici un participant nu avea nicio afecțiune
cardiovasculară și nici afecțiune renală în stadiu terminal.
Pacienții care au avut nivele ale
hemoglobinei glicozilate situate în cea mai înaltă quartilă (mai mult sau egal cu
12.1%) au avut un risc relativ de 2.42 pentru mortalitatea de orice cauză și de
3.28 pentru afecțiunile cardiovasculare în comparație cu quartila cu valoarea
cea mai scăzută a valorii hemoglobinei glicozilate (egal sau mai mic decât
9.4%). Dr. Shankar a afirmat că această asociere pare a fi independentă de alți
cofactori incluzând vârsta, perioada trecută de la debutul diabetului, BMI,
proteinuria sau nivelul colesterolului.
Implicațiile rezultatelor obținute de
echipa de cercetare pot consta în faptul că pe lângă prevenirea complicațiilor
microvasculare, un control bun al diabetului cu valori ale glicemiei aproape de
normal, poate de asemenea crește perioada de supraviețuire a pacienților cu
diabet tip 1. Având însă în vedere faptul că studiul de față nu a fost un trial
randomizat datele prezentate cu pot fi prezentate ca probe directe. Pe de altă
parte o serie de alți cofactori asociați cu bolile cardiovasculare ca de
exemplu valoarea trigliceridelor plasmatice, valoarea altor subclase de
lipoproteine sau markeri ai disfuncției endoteliale nu au fost urmăriți în
studiul de față.
Am J Epidemiol
2007;166:393-402.
Acest articol a fost citit de 1497 ori.
|