 O substanță
anticancerigenă produsă de tutun! - această incredibilă reconversie
semnează actul de naștere al unei industrii farmaceutice în câmp deschis. Organismele
modificate genetic (OMG) au, uneori, și ceva bun!, scrie Frederic Lewino, în articolul său publicat de ultimul număr al
săptămânalului francez Le Point. Probabil că este cel mai
cumplit criminal ce a existat
vreodată pe Glob. Alături de el, Hitler, Stalin și Mao par niște jucători
mărunți. În decurs de cinci
secole,... tutunul - căci despre el este vorba - a ucis
deja sute de milioane de bărbați și
femei. Cu toate acestea, un francez a hotărât că, înainte de a fi condamnat
definitiv, acest ucigaș în serie mare are dreptul la o a doua șansă. Biologul Alain Tissier, în vârstă de 41 de ani,
vrea să facă, din Nicotiana tabacum, prima fabrică vegetală din lume
producătoare de... medicamente. Începând cu o substanță anticancerigenă!
Culmea!
Această idee incredibilă i-a venit pe
când era încă cercetător în cadrul CEA
(Comisariatul Energiei Atomice). "Utilizam raze gamma la plante, pentru a
crea mutanți susceptibili de deținerea unor virtuți interesante. Atunci mi-a
venit ideea să modific, tot prin mutație, metabolismul unor plante, pentru a le
face să producă, în mod deliberat, substanțe utile", spune el. Biologul
francez alege rapid să se consacre doar tutunului,
care este deja o mică uzină chimică.
Într-adevăr, pentru a se apăra de insecte, această plantă secretă în mod natural
terpenoizi, în niște organe dispuse
pe frunze. Or, aceștia au imensul avantaj că aparțin unei foarte bogate familii
chimice, care include numeroase substanțe utile în farmacologie și cosmetică.
Printre acestea, dis-TAB3, extras,
în prezent, din tisă (Taxus baccata)
pentru tratarea cancerului, și artemisina,
extrasă din pelin (Artemisia),
pentru tratarea paludismului.
Obiectivul cercetătorului este, atunci, foarte simplu: modificarea
metabolismului tutunului, pentru a-l face să
producă aceste substanțe utile în locul terpenoizilor. Cuprins de
entuziasm, cercetătorul părăsește CEA în anul 2003 și își înființează propria
societate, Librophyt, la Cadarache,
cu sprijinul fostului său angajator și al Agenției Naționale de Valorificare a
Cercetării (ANVAR).
Înconjurat
de o mică echipă, el se pune imediat pe treabă. "Sinteza terpenoizilor de
către tutun este consecința unui șir de reacții chimice, fiecare dintre ele
fiind realizată de o enzimă. Într-o primă fază, noi am eliminat enzimele
răspunzătoare pentru ultimele etape, inactivând prin mutație genele
corespunzătoare. Acum, nu mai rămâne decât să
se introducă în plantă genele tisei, ce codifică enzimele ce duc la
dis-TAB3", explică el. Aceste gene îi
vor fi furnizate de un laborator american. Atunci când această "meștereală" genetică va fi
încheiată, vor trebui testate, în primul rând, răsadurile de tutun modificat
genetic în seră, înainte de a trece la teste în câmp deschis, cu toate
precauțiile impuse de lege. Când vor fi depășite toate piedicile, 100 de hectare de uzine vegetale ar urma să
fie de-ajuns pentru aprovizionarea întregii lumi cu dis-TAB3, la un preț de
zece ori mai mic decât substanța extrasă din tisă. Cu imensul avantaj de a
salva această specie de la dispariția ce o pândește.
Însă, înainte de a se lansa în această
bătălie promițătoare, Librophyt își
"face mâna" pe o substanță apropiată, abienolul diterpen, ce intră în
compoziția Ambrox. Această substanță, utilizată în parfumerie ca fixator, este,
astăzi, extrasă din salvia de muscat (Salvia sclarea). Tissier a reușit deja
grefarea genelor necesare pe câteva răsaduri de tutun crescute în seră, ce au
secretat circa 50 de grame de abienol. În urmă cu o săptămână, guvernul l-a
autorizat să planteze, în câmp deschis, 2 000 de metri pătrați de răsaduri
modificate genetic. În cazul în care Jose
Bove (cunoscut militant francez antiglobalizare) și tovarășii lui nu vor
interveni, lucrul acesta îi va permite să recolteze 10-20 de kilograme de
abienol până în luna septembrie. Obiectivul lui îl constituie comercializarea
unei tone de abienol anul viitor.
Tot în domeniul parfumeriei, Librophyt speră ca, în curând, să
producă ulei de santal. Astăzi, 90 la sută din producția mondială este
asigurată de India, numai că santalul, supraexploatat, este un copac ce devine
rar. Aceasta constituie încă o dată prilejul ca tutunul să se joace de-a
salvatorul - o mică scamatorie genetică,
și va putea produce din belșug. Alain Tissier mai are în cap multe alte
proiecte. Nu de substanțe utile în farmacologie și cosmetică se duce lipsă. Cu
atât mai mult cu cât nu numai tutunul poate lucra pe bandă... biologică. Mai
multe alte plante vin cu "oferte de serviciu": menta, salvia,
busuiocul și lavanda. Toate posedă un metabolism adaptabil. "Ideea este de
a le face să producă numeroase substanțe noi, și apoi, de a le testa pentru a
căuta o eventuală acțiune terapeutică", se entuziasmează Tissier. Astfel,
el visează să pună la punct o "moleculotecă",
de la care ar veni să se aprovizioneze laboratoarele farmaceutice, dar și
chimiștii, care, peste câțiva ani, din cauza lipsei petrolului ieftin, vor fi
fericiți să găsească o nouă sursă de substanțe.
Librophyt nu este singura firmă din
lume care mizează pe tutun. Toate celelalte, însă, urmează o cale ușor
diferită. De această dată, nu de deviere a metabolismului. Biologii sunt și mai
entuziaști: au început să grefeze gene
umane în cromozomii plantei pentru a le face să producă enzime... umane. Nu
orice enzime, desigur, ci cele pe care bolnavii care suferă de o deficiență
genetică nu reușesc să le sintetizeze. Tutunul se lansează, astfel, în
ajutorarea victimelor bolii Gaucher,
incapabile să producă enzima GCase. Astăzi, s-a reușit producerea ei de către
culturi de celule de ovar de hamster. Dar cu picătura. În timp ce tutunul va
putea furniza întreg GCase necesar. Cu avantajul evitării oricărei contaminări
cu prioni sau virusuri. Un hectar de tutun GCase a fost deja cultivat în
Italia, relevă Le Point.
Alte aplicații sunt la ordinea zilei.
La Londra, profesorul Julian Ma a
testat un tratament preventiv al cariei dentare, CaroRX, pe baza unei proteine ce ar putea fi produsă în câmp
deschis.
Cultura moleculară se bucură, de câțiva
ani, de un real succes. Biologii au recenzat circa o mie de gene susceptibile
să găsească un "azil" vegetal. În tutun, desigur, dar și în porumb,
orez, banane, grâu, cartofi, roșii, pepeni! Peste 300 de teste au fost efectuate până în momentul de față, cu mai
mult sau mai puțin succes. Până în 2015, unii văd deja vreo 40 de medicamente
moleculare cultivate în câmp deschis.
Dacă tutunului îi va reuși reconversia
umanitară, ar fi foarte interesant ca o altă plantă aproape la fel de nocivă să
îi urmeze exemplul, și anume macul. Avantajul ar fi imens, căci, atunci, li
s-ar oferi țăranilor săraci care îl cultivă, posibilitatea de a-și câștiga
pâinea producând medicamente, și nu opiu. Ce se așteaptă pentru începerea
cercetărilor?, încheie - interogativ - semnatarul articolului din revista
pariziană. (Rompres) Acest articol a fost citit de 2123 ori. |
