|
Un mecanism molecular de adaptare la hipoxie |
|
|
|
28 Februarie 2007 |
 Hipoxia poate să apară în foarte multe condiții
fiziologice și patologie, atât la nivelul întregului organism, cât și la
nivelul unui singur organ sau tip de țesut. Organismul de multe ori răspunde
prin reacții inflamatorii la lipsa oxigenului, care la rândul lor sunt
responsabile pentru o parte semnificativă a leziunilor apărute în contextul
hipoxiei. O expunere cronică la concentrații
moderat scăzute de oxigen poate să protejeze
țesuturile de efectele mai severe ale hipoxiei acute.
Într-un studiu apărut online în numărul
din martie al revistei Journal of Clinical Investigation, Juan Ibla și
colegii de la Children's Hospital Boston au demonstrat că plămânii șoarecilor
la care se efectuează o astfel de „precondiționare” hipoxică (PCH) prezintă un
răspuns inflamator mai diminuat la hipoxie severă. Mai precis, a scăzut
expresia genelor controlate de reglatorul proinflamator NF-kappa-B. Activarea
scăzută de NF-kappa-B a fost mediată de adenozina produsă de celulele expuse la
PCH. O analiză mai amănunțită a descoperit că adenozina a inactivat o proteină
denumită cullin-1, care este necesară pentru activarea NF-kappa-B. Studiul a
identificat un mecanism antiinflamator activat în plămâni de PCH și mediat de
adenozină. Experimentele ulterioare vor investiga dacă același mecanism poate
să protejeze și alte țesuturi de la consecințele grave ale hipoxiei.
Sursa: www.medicalnewstoday.com
Acest articol a fost citit de 1328 ori.
|