|
Tratarea diabetului gestațional reduce riscul copilului de a fi obez |
|
|
|
31 August 2007 |
Tratarea diabetului zaharat gestațional (DZG) în
perioada sarcinii poate reduce riscul copilului de a deveni obez, susțin datele
unui studiu care va publicat în numărul din septembrie al revistei de
specialitate Diabetes Care. “Diabetul
gestațional este asociat cu o rată crescută a obezității copiilor, cu
deteriorarea toleranței la glucoză și cu diabet zaharat tip 2 la urmași” scrie
Dr. Teresa A. Hillier de la Center for Health Research,
Kaiser Permanente Northwest din Portland.
Echipa ei a căutat să determine dacă creșterea glicemiei are legătură cu
obezitatea din perioada de copilărie a urmașilor.
În perioada 1995 – 2000 screeningul
diabetului gestațional s-a făcut în două mari regiuni folosind un test oral de
toleranță cu 50 g glucoză. Pentru diagnosticul diabetului zaharat gestațional
au fost folosite criteriile National Diabetes Data Group, testul oral de
toleranță la glucoză efectuându-se cu 100 g glucoză. La o dată ulterioară, 5 –
7 ani mai târziu, a fost măsurată greutatea copiilor și în funcție de
rezultatele pozitive ale mamei la testul oral de toleranță s-a obținut o
tendință pozitivă pentru dezvoltarea diabetului la copil (P < .0001). Acest trend s-a
menținut și după ce au fost făcute ajustările pentru diferiți cofactori ca de
exemplu: câștigul în greutate al mamei în perioada de sarcină, vârsta mamei,
paritatea, etnia, greutatea copilului la naștere.
Urmașii mamelor care au fost
diagnosticate cu diabet gestațional și care au urmat tratament în perioada de
sarcină au avut un risc mai scăzut pentru obezitate în perioada copilăriei în
comparație cu mamele care au avut un grad de hiperglicemie mai scăzut și nu au
urmat tratament.
“Rezultatele noastre sugerează faptul
că hiperglicemia din sarcină se asociază cu creșterea riscului de obezitate la
copil”, precum și faptul că tratarea DZG poate scădea acest risc, fapte care
oferă un motiv în plus pentru efectuarea screeningului pentru DZG la gravide,
au notat autorii studiului.
Diabetes Care.
2007;30:2287-2292.
Acest articol a fost citit de 1331 ori.
|