|
Tratamentul apneei de somn poate reduce frecvența crizelor în caz de epilepsie refractară |
|
|
|
05 Decembrie 2006 |
 Prin tratarea apneei obstructive de somn
(obstructive sleep apnea, OSA) la pacienții care suferă de epilepsie
refractară, frecvența crizelor poate fi redusă într-un mod semnificativ,
susține un nou studiu pilot. Conform rezultatelor studiului randomizat și
controlat, prezentat la prima Conferință
Regională de Epilepsie din America de Nord,
la
aproximativ o treime din participanții care au beneficiat de tratament cu
presiune pozitivă continuă la nivelul căilor aeriene (continuous positive
airway pressure, CPAP) a fost înregistrată o scădere cu 50% a frecvenței
crizelor, față de numai 15% în cazul subiecților care au primit numai CPAP
placebo.
„Aceste rezultate sunt foarte
promițătoare și interesante, deoarece, chiar dacă nu am reușit să găsim o
eficiență semnificativă din punct de vedere statistic, am observat o tendință
de îmbunătățire semnificativă la pacienții care au beneficiat de CPAP – un
rezultat care este similar efectului unui medicament antiepileptic”, a declarat
pentru Medscape dr. Beth Ann Malow de
la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee, conducătoarea studiului.
În studiu au fost incluși 35 de
pacienți adulți cu vârsta între 21 și 60 de ani, care au suferit de epilepsie
refractară cu cel puțin 2 crize pe lună și care au fost diagnosticți și cu OSA.
În totalitate 22 de pacienți au fost
randomizați pentru tratament cu CPAP, iar ceilalți 13 au primit terapia cu CPAP
placebo, realizată prin aplicarea unui șunt la nivelul conductelor aparatului.
Numărul pacienților care ar beneficia de
terapia pentru OSA este semnificativ de mare
Din grupul pacienților cu CPAP 3
subiecți s-au retras, în timp ce toți 13 membri ai grupului cu placebo au
terminat studiul.
Conform doctoriței Malow, studiul a
fost lansat pentru că sunt recunoscute din ce în ce mai multe dovezi despre existența
unei asocieri definitive între OSA și epilepsie.
O explicație posibilă pentru calitatea
necorespunzătoare a somnului la pacienții cu epilepsie ar fi tendința acestora
spre un regim de viață sedentar și o somnolență diurnă, consecințe frecvent
atribuite efectului sedativ al medicamentelor antiepileptice.
Oricare ar fi cauza, a mai adăugat ea,
cercetările au sugerat că o calitate necorespunzătoare a somnului poate duce la
intensificarea crizelor. În timp ce mecanismul nu este clar în totalitate, opinia
curentă este că lipsa somnului crește excitabilitatea neuronală, ceea ce la
rândul ei reprezintă un trigger pentru crize și crește frecvența acestora.
Studiile epidemiologice arată că din
totalul populației generale, OSA este prezentă la 1 din 4 bărbați și la 1 din 9
femei. După cum sugerează analizele preliminare, în rândul persoanelor care
suferă de epilepsie, incidența apneei de somn poate să fie chiar și 40%, a
subliniat dr. Malow.
Cu toate că sunt necesare studii mai
mari pentru a confirma acest procent, după dr. Malow ar exista un număr de
pacienți semnificativ de mare care ar beneficia de tratamentul pentru OSA.
O nouă opțiune terapeutică?
„Tratamentul apneei de somn s-ar putea să reprezinte pentru clinicieni o nouă
cale pentru a reduce frecvența crizelor la o proporție semnifictivă de pacienți
cu epilepsie. În momentul prezent studiile se concentrează asupra folosirii
antiepilepticelor sau a chirurgiei. Dar boala nu este controlată la toți
pacienții prin aceste moadlități, iar în cazul în care aceste rezultate vor fi
confirmate, ele vor oferi clinicienilor o nouă opțiune terapeutică”, a explicat
dr. Malow.
Pentru a consolida rezultatele acestui
studiu pilot, echipa cercetătoarei planifică în prezent un trial multicentric.
În afară de reducerea frecvenței crizelor,
poate să existe și un alt beneficiu potențial al tratamentului OSA la pacienții
care au un control eficient al bolii. „Nu vrem să limităm studiul neapărat la
populația care suferă de epilepsie refractară, iar frecvența crizelor nu este
neapărat singurul end point urmărit. Poate că și pacienții tratați eficient,
care nu au crize, pot să beneficieze de terapia cu CPAP. De exemplu, dacă am
putea îmbunătăți calitatea somnului lor, aceasta ar reduce somnolența diurnă și
prin aceasta consumul de medicamente, respectiv, ar îmbunătăți calitatea lor de
viață, un aspect poate la fel de important ca și controlul crizelor”, a mai
adăugat cercetătoarea.
First North American Regional Epilepsy
Congress: 60th Annual Meeting of the American Epilepsy Society. Presented
December 1, 2006.
Acest articol a fost citit de 4061 ori.
|