|
Transparența se constituie ca un mijloc de a proteja relația autentică între medic și pacient |
|
|
|
29 Octombrie 2010 |
 Prevenirea și supravegherea conflictelor de interese și impunerea conceptului de transparență nu pot fi lăsate unor organisme administrative, ele trebuie să pornească din interiorul profesiei medicale ca o expresie a autonormării și autoguvernării acesteia, a declarat prof. dr.Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România, cu prilejul conferinței 'Transparența în Medicină'. 'Într-o epocă în care medicina este influențată de noi forțe, cum ar fi
standardizarea, raționalizarea resurselor și influența marilor corporații, transparența se constituie ca un mijloc de a proteja relația autentică între medic și pacient, protejând medicul de acuze nejustificate și pacientul de interese mercantile', a apreciat prof. dr. Astărăstoae.
Asigurarea unei relații transparente cu companiile din industria farmaceutică este primul pas pe care corpul medical îl poate face cu minimum de resurse și maximum de beneficii în termeni de încredere la nivelul pacienților și al corpului social. Prof. dr. Astărăstoae a menționat inechitățile din sistemele de sănătate în ceea ce privește accesul la tratamente, al beneficiilor noilor cercetări pentru pacienți, al finanțării, al accesului la noile tehnologii și nu numai. Medicul a dat ca exemplu de inechitate faptul că un copil din România are de cinci ori mai puține șanse să ajungă la vârsta de cinci ani față de un copil din Suedia.
La rândul său, dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociației Medicale Mondiale, a evidențiat că 'mai mult ca niciodată, relația între industria farmaceutică și medici este sub lupă. Și sunt multe motive serioase pentru acest lucru: de la manipularea datelor științifice în studiile clinice, la falsificarea unor studii, orice tip de corupție poate apărea
. Comunitatea medicală nu poate tolera corupția și trebuie să luăm măsuri împotriva acesteia de oricâte ori aceasta apare'.
În ceea ce privește rezultatele cercetărilor, dr. Kloiber consideră că acestea trebuie să fie transparente și nu cenzurate, să fie publice și rezultatele negative pentru ca și alte grupuri să învețe din aceste lucruri și să nu le repete. Acesta a accentuat asupra necesității schimbului de informații. Dr. Kloiber a făcut referire la sponsorizările la conferințe, care ar trebui să fie limitate și să nu existe plăți directe decât în limita legislației țării respective, iar participanții să nu meargă cu însoțitori. De asemenea participanții la conferințe nu trebuie să fie influențați de sponsori în activitatea lor, a spus dr. Kloiber.
Mai degrabă decât să fie interzisă orice relație între medic și industrie, este preferabil să se stabilească linii directoare pentru aceasta. Acestea trebuie să cuprindă cheile dezvăluirii fraudelor și conflictelor de interese și autonomia medicilor de a acționa în interesul pacienților, au reliefat participanții la conferință. Numeroase asociații profesionale ale medicilor au alcătuit documente care să ghideze comportamentul medicilor în relația cu industria farmaceutică.
În România, potrivit Codului de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor, medicul nu poate face reclamă unor medicamente sau bunuri medicale de consum.
'Medicul nu poate face propagandă în mediile nemedicale sau chiar medicale unor procedee de diagnostic ori tratament insuficient probate, fără să sublinieze și rezervele ce se impun. Este contrară eticii înțelegerea dintre doi medici, între medic și farmacist sau între medic și un cadru auxiliar pentru obținerea unor avantaje materiale', se arată în Codul Deontologic al CMR.
Acest articol a fost citit de 405 ori.
|