Studiul privind asocierea vaccinului ROR cu autismul, o fraudă
25 Ianuarie 2011
British Medical Journal prezintă rezultatul unei investigații de șapte ani, care afirmă că studiul publicat în 1998 de Andrew Wakefield, potrivit căruia ar exista o legătură cauzală între vaccinarea ROR (care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) și autism, este nu numai eronat din punct de vedere științific, ci, mai grav, o fraudă deliberată. Articolul fusese criticat încă din 1998, fiind considerat limitat din punct de vedere științific: era făcut pe o
serie redusă de pacienți, fără cazuri control și era bazat pe amintirile părinților și pe ceea ce ei considerau. De fapt, încă de anul trecut, Lancet, revista medicală ce a publicat la vremea respectivă rezultatele studiului a retractat în mod oficial concluziile acestuia, iar principalului autor i-a fost retrasă licența. Studiile epidemiologice efectuate ulterior nu au găsit nicio dovadă privind asocierea dintre vaccinul ROR și autism. Răul fusese însă făcut, și consecințele lui sunt încă greu de estimat: numeroși părinți au refuzat să își mai vaccineze copiii cu acest vaccin și și-au pierdut încrederea în siguranța vaccinurilor, în general, în onestitatea și în competența celor care le recomandă.
În SUA, de exemplu, unde legislația permite părinților să refuze vaccinarea copiilor, 12% dintre părinți refuză cel puțin un vaccin și circa o treime întârzie deliberat vaccinarea. Situații similare se întâlnesc în Marea Britanie și în alte țări europene. Cea mai bună rată de vaccinare se înregistrează în cazul vaccinurilor împotriva hepatitei B și poliomielitei (circa 83%) și cele mai scăzute în cazul DTP (vaccin ce protejează împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive). În Marea Britanie, rata de vaccinare cu ROR a scăzut pentru doza a două până la alarmanta cifră de 70%. Cea mai mare rezistență este totuși întâmpinată în cazul vaccinurilor noi, cum ar fi cele împotriva HPV, varicelei și infecției meningococice.
În aceste condiții nu este deloc surprinzător că SUA s-au confruntat, anul trecut, cu o epidemie de tuse convulsivă fără precedent în ultimii 50 de ani, soldată cu 4.500 de îmbolnăviri și 10 decese numai în California (statul cel mai afectat). Ceea ce face evenimentul și mai tragic este faptul că victimele au fost nou-născuți sub 3 luni, prea mici pentru vaccinare. Tusea convulsivă dă forme mai ușoare de boală la adult sau la copilul mare, dar în cazul nou-născuților determină crize de tuse până la sufocare, precum și pneumonie (în 10% dintre cazuri) sau encefalopatie (1/250 de cazuri). De asemenea, în SUA, Marea Britanie sau Germania a crescut numărul cazurilor de rujeolă, afecțiune manifestată prin erupție febrilă, care se poate complica însă cu laringită, bronșită, pneumonie sau encefalită. Specialiștii avertizează că o epidemie de poliomielită cu consecințe devastatoare poate fi posibilă în următorii ani.
Din păcate, vaccinarea nu afectează doar sănătatea propriului copil ci și a celor din jur, prea mici pentru a fi vaccinați sau care prezintă contraindicații în acest sens.
Vaccinarea a redus mult incidența bolilor respective, extrem de contagioase, astfel încât există mai puține informații în rândul părinților în legătură cu gravitatea acestor maladii și numărul deceselor înregistrat înainte de vaccinare. În schimb, pe fondul lipsei de informații, se vehiculează numeroase date senzaționale, neverificate științific, privind eficiența și siguranța vaccinurilor. Sfatul meu este să consultați medicul de familie asupra acestui aspect !
Într-o serie de aricole publicate în BMJ jurnalistul Brian Deer demască frauda lui Wakefield și modul prin care acesta a perpetuat-o. Deer arată cum Wakefield a alterat numeroase date privind antecedentele părinților copiilor pentru a-și susține ideea de a fi descoperit un nou sindrom, cum instituția la care activa l-a susținut din motive financiare iar cei ce ar fi trebuit să cereceteze la acel moment dat au preferat să întârzie demararea anchetelor.