 Sistemul sanitar românesc este subfinanțat și e caracterizat de existența unui deficit de personal, relevă studiul 'Calitatea vieții profesionale a personalului din sistemul sanitar', realizat în perioada decembrie 2009 - august 2010 la Centrul de Cercetare Socială 'Solidaritatea', de cadre didactice și studenți ai Universității 'Dunărea de Jos' din Galați, pe un eșantion de 250 de salariați din regiune. Potrivit cercetării date publicității joi, respondenții au indicat în
proporție de 70% existența unui deficit de personal, iar cauzele identificate au fost bugetul insuficient al unității (40%), plecarea personalului pentru locuri de muncă mai bine plătite (13,6%), salarii mici (9,6%) și condițiilor grele de muncă (4,4%).
Referitor la modul și nivelul de finanțare a sistemului sanitar, 90,4% dintre participanții la studiu sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de finanțarea sistemului sanitar, percepând-o drept cea mai importantă problemă a sistemului sanitar. Un procent de 46% dintre repondenți au indicat că, după ce unii dintre colegi renunță la locul de muncă, postul este blocat, 68,8% dintre salariați au arătat faptul că plecarea colegilor are drept consecință sporirea sarcinilor de serviciu, iar 25,2% dintre cazuri consideră că plecarea colegilor are drept consecință pentru cei rămași prelungirea programului de lucru.
În același timp, studiul relevă că deficitul de personal afectează și pacienții, în special prin scăderea capacității unității de acordare a serviciilor necesare. Astfel, 56% dintre repondenți au arătat că apare diminuarea capacității de rezolvare a sarcinilor de serviciu determinată de plecarea colegilor și doar 22,4% au indicat că plecarea colegilor nu conduce la diminuarea capacității de rezolvare a sarcinilor de serviciu. În ceea ce privește gradul de afectare se poate constata că 24,4% dintre cei intervievați au indicat faptul că plecarea colegilor conduce la diminuarea capacității de rezolvare a cerințelor la locul de muncă mult sau foarte mult, iar 31,6% au indicat că diminuarea este puțină sau mai puțină.
Potrivit studiului, percepția salariațiilor despre condițiile de muncă este una negativă, 77,6% dintre cei intervievați indicând existența condițiilor de muncă drept periculoase sau foarte periculoase (25,6% foarte periculoase, iar 52% ca periculoase). Gradul de pericol este dat de absența echipamentului individual de muncă și a celui de protecție, 57,6% dintre respondenți declarând că sunt nevoiți să-și cumpere echipamentul individual de muncă, 18% că nu au echipament individual de protecție, iar 49,2% consideră că acesta este insuficient.
De asemenea, 81,6% dintre salariați consideră riscul de îmbolnăvire profesională la locul de muncă drept ridicat și foarte ridicat, principalele boli pe care riscă să le contracteze personalul fiind hepatita, TBC și HIV.
Intervievații sunt nemulțumiți că sunt nevoiți să lucreze peste programul normal de lucru fără a fi plătiți: 18% dintre repondenți au indicat faptul că lucrează foarte des peste programul de lucru, iar 58,4% câteodată.
Cât privește plata orelor pentru timpul de lucru prestat în zilele libere și sărbătorile legale, salariații intervievați au indicat următoarele forme de recompensă: 40,4% sunt plătiți suplimentar, 18% sunt recompensați prin zile libere plătite, 11,6% nu sunt recompensați, iar 8% sunt plătiți normal.
Referitor la turele de noapte și gărzi, 26,4% dintre repondenți consideră că acestea le afectează capacitatea de muncă într-o mare măsură, iar 38,8% susțin că le este afectată starea de sănătate într-o mare măsură. Doar 20,8% dintre subiecți au declarat că nu efectuează ture de noapte.
Conflictele cu pacienții sunt reprezentate în studiu astfel: 32,4% dintre respondenți indică faptul că au avut rar și foarte rar conflicte cu pacienții, în timp ce 51,6% declară că nu au avut niciodată conflicte cu pacienții. Doar 2,4% dintre cei intervievați au declarat dese conflicte cu pacienții, pe fondul lipsurilor materiale în momentul în care salariații sunt determinați să trimită pacienții să cumpere ceea ce lipsește pentru a-i putea trata.
O mică parte dintre cadrele medicale intervievate susțin că au avut conflicte cu aparținătorii pacienților (6,4%).
Factori care provoacă insatisfacție la locul de muncă sunt condițiile grele de muncă invocate de 40% dintre intervievați, lucrul în timpul sărbătorilor legale (33,6%), lipsa timpului pentru familie și persoana proprie (32,8%), epuizarea la locul de muncă (30%).
Motivele de mulțumire față de locul de muncă invocate de respondenți sunt realizarea profesională (32,8%), siguranța la locul de muncă (24,4%), venitul decent (9,6%), poziția socială (4,4%).
În condițiile reducerii veniturilor, salariații au afirmat că sunt interesați în desfășurarea unor activități suplimentare pentru a câștiga mai mult dintr-o activitate efectuată în timpul liber care ține de profesie (12,8%) sau dintr-o activitate ce nu ține de profesie (14,4%).
Propria pregătire profesională în timpul liber îi preocupă pe 44,4% dintre respondenți care își folosesc des și foarte des orele de peste program pentru aceste activități, iar 40,8% alocă timpul liber foarte rar acestei activități.
Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migrației personalului medical, desfășurat în ultimii 4 ani de Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România, în cadrul Centrului de Cercetare Socială 'Solidaritatea', acesta fiind al șaselea studiu din categoria celor de amploare națională sau regională.
Această cercetare este parte a proiectului 'Formare profesională continuă pentru personalul medical - Creșterea calității serviciilor din sistemul sanitar prin instruirea și formarea profesională a personalului medical, managerilor și celorlalte categorii de personal din sistem, din regiunea Sud-Est', cofinanțat de Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 557 ori.
|
