Conform celui de-al treilea val al studiului realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, pentru Institutul Aspen România, chirurgia generală ocupă prima poziţie, când vine vorba de recompense financiare acordate de către pacienţi personalului medical, valoarea medie a acestora fiind de 608 lei.
Potrivit rezultatelor studiului, prezentat vineri, cu ocazia evenimentului Bucharest Forum Health, beneficiarii serviciilor medicale oferă plăţi informale şi medicului specialist la care se tratează, recompensa în acest caz ajungând să atingă valoarea medie de 204 lei, în timp ce în "mica chirurgie" recompensa medie este de 194 lei.
"Dacă ne referim la personalul medical, asistentele sunt primele pe listele pacienţilor în ceea ce priveşte recompensarea, 40% dintre aceştia declarând că au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale. Acestea sunt urmate de infirmieri cu 21% şi de medici obstetricieni şi internişti cu 20%", este una dintre concluziile studiului.
Reprezentantul Link Resourse, Nic Voiculescu, a afirmat vineri că deşi există această practică a pacienţilor de a recompensa personalul medical atunci când se confruntă cu o problemă de sănătate, totuşi reacţia respondenţilor vizavi de posibilitatea introducerii co-plăţii este una "dramatică, de refuz, (...) deşi sumele plăţilor informale - în mod paradoxal - exced co-plata".
Nic Voiculescu a arătat că 62% dintre cei intervievaţi în realizarea studiului au declarat că au oferit personalului medical din sistemul public cadouri sau surse de bani, în timp ce 7% au declarat că au oferit plăţi informale în sistemul medical privat, deşi "în acest caz ne-am aştepta ca absolut toate costurile se presupune că sunt deja incluse în tichetul primit de pacient".
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, a explicat că beneficiarii serviciilor medicale resping co-plata din teama că vor fi nevoiţi să achite atât aceste sume impuse de legislaţie, deşi vor continua să fie obligaţi să apeleze şi la plăţi informale pentru a primi mai multă atenţie din partea personalului medical.
"Nimeni nu a fost surprins de vreun răspuns la vreo întrebare a studiului. Nici măcar de aceasta legată de disponibilitatea cetăţenilor de a oferi plăţi informale. Din păcate, aceasta este o practică încetăţenită nu doar de 20 de ani, ci încă din perioada dinainte de căderea comunismului şi a fost tacit acceptată de toată lumea din pricina salariilor foarte mici din sistemul de sănătate. (...) Cred că principala explicaţie pentru care românii sunt de acord să plătească o plată informală, dar nu sunt de acord cu co-plata este că nu au încredere că dacă s-ar plăti co-plata s-ar elimina plata informală. Sistemul plăţilor informale este o chestiune foarte delicată şi, în mod evident, ea trebuie atacată cu o creştere a finanţării veniturilor personalului medical", a spus Buşoi.
De asemenea, Cristian Buşoi a precizat că sistemul de sănătate are nevoie de o mai bună finanţare care poate fi obţinută, în opinia sa, atât prin eficientizarea modului de colectare a taxelor, dar şi prin atragerea de fonduri europene.
"Problema sistemului de sănătate este una complexă şi nerezolvată în niciuna din ţările pe care le cunosc. Discrepanţa dintre resurse şi nevoile de serviciile medicale face ca fiecare ţară să găsească practici mai bune pentru realizarea unui echilibru între cele două componente. Din păcate, aceste reforme nu întotdeauna dau rezultate", a spus la rândul său Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii.
Soluţia pentru rezolvarea problemelor din sistemul medical porneşte, în opinia sa, de la o mai bună cunoaştere a realităţii din teren.
"Soluţia pentru criza sistemului medical este, în opinia mea, o mai bună cunoaştere a realităţii, informaţii de care dispunem cu privire la morbiditatea care determină cheltuielile în sănătate. Acestea, din păcate, nu sunt valide pentru că mecanismul de colectare a datelor nu are o procedură de validare. Ultima anchetă asupra stării de sănătate a populaţiei este din 1998. Restul datelor pe care le avem sunt lovite de nulitate. Am verificat acest lucru la medicii de familie pentru că ei sunt cei care tezaurizează aceste informaţii şi raportările lor către Direcţii de sănătate publică nu aveau nimic în comun cu realitatea. Erau făcute din burtă. (...)Nu cunoaştem costurile serviciilor medicale şi a actelor medicale. Dacă nu vom cunoaştem costurile reale, nu vom reuşi niciodată să realizăm un echilibru financiar", a mai spus acesta.
De asemenea, studiul mai arată că beneficiarii asistenţei publice îşi doresc să poată accesa, în egală măsură, atât serviciile medicale oferite prin sistemul public, cât şi cele oferite de sistemul privat. În ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie al celor intervievaţi cu privire la calitatea serviciilor medicale din România, românii au o mai mare încredere în profesionalismul şi în calitatea serviciilor oferite în domeniul privat.
Studiul a fost realizat pe persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eşantionului a fost de 1.002 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 22-29 octombrie anul curent.
Sursa: AGERPRES
