Două echipe de oameni de ştiinţă au creat o bacterie care nu poate supravieţui în absenţa uneia numite substanţe chimic obţinută în laborator, reuşită care are potenţialul de a dărâma un obstacol major în calea folosirii la scară largă a organismelor modificate genetic (GMO).
Organism modificat genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăţi noi.
Reuşita celor două echipe de cercetători, prezentată în ultimul număr al revistei Nature, oferă un fel de "firewall genetic" pentru izolarea biologică a organismelor modificate genetic - o modalitate prin care oamenii de ştiinţă se asigură că aceste organisme nu pot supravieţui în natură, în afara unui mediu controlat.
Deşi cele două echipe de cercetători au obţinut acest "firewall genetic" în organismul unei bacterii, "nu există nicio barieră fundamentală" pentru a aplica aceeaşi tehnică şi pe plante sau animale modificate genetic, conform biologului George Church de la Harvard Medical School, coordonatorul uneia dintre cele două echipe de cercetători.
Dacă această tehnică se dovedeşte un succes va putea fi folosită în microbi modificaţi genetic pentru diferite scopuri - de la fermentarea laptelui pentru a obţine iaurt sau brânzeturi şi până la sinteza biocombustibililor sau curăţarea deversărilor toxice şi producţia de medicamente.
În prezent sunt folosiţi deja microbi în astfel de scopuri - organisme "modificate genetic", spre exemplu, pentru a absorbi deversările marine de petrol sau pentru a produce insulină. Folosirea la scară largă a acestor microorganisme a fost însă interzisă de teamă că ar putea scăpa în mediul natural şi ar afecta grav ecosistemul, intrând în contact cu speciile naturale.
În cadrul noului experiment, echipele conduse de George Church şi de un fost coleg de-al său, Farren Isaacs, au creat tulpini ale bacteriei Escherichia coli (E coli) care conţin ADN artificial şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui. Iar cum astfel de aminoacizi nu există în natură, această condiţie acţionează ca un "firewall", asigurând că orice astfel de organism modificat genetic care ajunge în mediul natural va muri înainte să producă o contaminare.
Oamenii de ştiinţă au operat 49 de modificări genetice în genomul bacteriei E. coli pentru a asigura dependenţa organismului rezultat de acest aminoacid sintetic. Probabilitatea ca aceste microorganisme să revină în mod natural la structura genetică anterioară intervenţiei oamenilor de ştiinţă, eliminând modificările operate, este astronomic de mică, asigură George Church, făcând practic imposibilă contaminarea mediului natural cu astfel de organisme.
Sursa: AGERPRES
