Potrivit unui material de cnet.com, prototipul unui robot, dezvoltat în cadrul unui proiect derulat de mai bine de 5 ani, poate opera intervenţii chirurgicale pe creier pentru bolnavii de epilepsie, într-o modalitate foarte puţin invazivă, pacienţii având nevoie de o perioadă mult mai mică de timp pentru recuperare.
Pentru o parte din bolnavii de epilepsie, medicaţia poate fi mai puţin eficientă în ceea ce priveşte ţinerea sub control a acceselor caracteristice acestei maladii sau pur şi simplu poate fi ineficientă.
Acestor pacienţi li se propune soluţia unei intervenţii chirurgicale pe creier. Această procedură este foarte invazivă, presupunând îndepărtarea, deconectarea sau stimularea unei zone cerebrale, iar recuperarea postoperatorie poate dura până la 3 luni.
Un robot, rezultatul unui proiect derulat timp de 5 ani la Universitatea Vanderbilt, din Nashville, Tennessee, poate oferi soluţie pentru ca aceste intervenţii chirurgicale să se desfăşoare mai rapid, să fie mai puţin invazive, iar timpul de recuperare al pacienţilor să fie mai mic.
Regiunea cerebrală implicată în cazul crizelor de epilepsie este hipocampul, localizat în partea inferioară a creierului. Noul robot, conceput de inginerul David Comber şi de profesorul Eric Barth, pătrunde de dedesubt în zona vizată a creierului, pornind de la o incizie făcută în obrazul pacientului, profitând de spaţiile dintre oasele feţei. Această abordare oferă cel mai scurt drum către zona vizată şi evită complet necesitatea penetrării oaselor craniului.
Acul folosit este fabricat din nichel titan (nitinol), un aliaj care dispune de memoria formei iniţiale şi este non-feromagnetic, fiind astfel compatibil cu dispozitivele RMN (în care sunt generate câmpuri magnetice puternice). Acul de 1,14 mm constă într-o serie de tuburi concentrice, dintre care unele au forma curbată pentru a-i permite vârfului să urmeze o traiectorie curbă spre regiunea cerebrală vizată.
Inserţia acului se face în etape mici, milimetru cu milimetru, permiţându-le medicilor să urmărească poziţia acestuia prin scanarea RMN. Acurateţea acestui gen de intervenţie este foarte ridicată.
"Am multă experienţă în domeniul dirijării şi controlului sistemelor pneumatice. Ştiam că putem introduce un robot într-un aparat RMN, un robot care să poată face anumite lucruri pe care alţi roboţi nu le pot face. Apoi ne-am gândit care dintre aceste lucruri ar avea cel mai mare impact", a povestit profesorul Eric Barth.
În acelaşi timp, un coleg al celor doi, profesorul de inginerie mecanică Robert Webster, a pus la punct un sistem de ace chirurgicale dirijabile, care a completat perfect ideea unui robot pentru intervenţii chirugicale pe creier.
Echipa de la Universitatea Vanderbilt a colaborat şi cu chirurgul neurolog Joseph Neimat. Acesta a explicat că neurologii folosesc deja metoda de pătrundere prin obrazul pacienţilor pentru o serie de proceduri - implantul unor electrozi pentru a monitoriza activitatea cerebrală şi pentru identificarea zonelor active în cazul atacurilor de epilepsie. Acele folosite pentru acest gen de proceduri sunt însă drepte şi nu pot ajunge în regiunea cerebrală unde trebuie realizată intervenţia chirurgicală.
"Sistemele de care dispunem în prezent ne permit introducerea de sonde în creier - ele se deplasează în linie dreaptă şi sunt coordonate manual. Un sistem cu un ac ce se poate curba şi care poate ajunge acolo unde este nevoie va face ca acest tip de intervenţii chirurgicale pe creier să fie minim invazive. Am putea realiza intervenţii chirurgicale complicate pe creier prin intermediul unui simplu ac introdus prin obraz", a susţinut prof. Joseph Neimat.
În următoarea etapă a acestui proiect, robotul prototip va fi testat pe cadavre. Dacă totul va merge conform aşteptărilor, acest robot ar putea fi folosit în intervenţii chirugicale peste 10 ani.
Sursa: AGERPRES
