|
Stimularea transcranială ameliorează durerea din fibromialgie |
|
|
|
01 Februarie 2007 |
Rezultatele unui studiu clinic de faza a II-a
sugerează că stimularea transcranială cu ajutorul curentului continuu
(transcranial direct current stimulation, tDCS) aduce amelioarări importante,
cu o durată de câteva săptămâni pacienților care suferă de fibromialgie.
Tehnica are efecte adverse minime și rare, susține un studiu condus la
University of Sao Paulo din Brazilia.
Dr.
Felipe Fregni și colegii săi de la Beth Israel-Deaconess Hospital și Harvard
Medical School din Boston au împărțit 32 de femei cu fibromialgie și cu dureri
moderate-severe în trei grupuri. Un grup a beneficiat de tDCS al cortexului
motor primar, la al doilea grup a fost stimulată cortexul prefrontal
dorsolateral iar pacientele din al treilea grup au primit stimulare falsă.
Pacientelor li s-a administrat un
curent de 2 mA timp de 10 minute pe perioadă de 5 zile sau stimulare falsă după
aceeași schemă. Nivelul durerii a fost estimat cu ajutorul unui scor analog
vizual, prin prezența punctelor sensibile, prin autoevaluarea globală a
pacientei și prin evauarea clinicianului înainte și după tDCS. Examinările au
fost efectuate în regim orb.
În numărul din decembrie al revistei Arthritis and Rheumatism, cercetătorii
relatează că aplicarea tDCS la nivelul coretxului motor primar a ameliorat
într-o proporție semnificativ mai mare durerea pacientelor decât stimularea
cortexului prefrontal dorsolateral sau stimulaea falsă. Ultimele 2 grupuri au
relatat o scădere similară a nivelului durerii.
Efectul tDCS a persistat de-a lungul perioadei de urmărire
de 21 d zile, cu toate că s-a notat o diminuare a acestuia după cele 3
săptămâni.
„Îmbunătățirea observată, în medie
aproape 50%, indică a reducere foarte semnificativă a durerilor, în special
datorită faptului că acești pacienți sunt în general foarte rezistenți față de
celelate metode terapeutice”, a declarat dr. Fregni told Reuters Health. „Mai
mult decât atât, o asemenea ameliorare ar motiva pacienții să-și continue
activitățile zilnice obișnuite, ceea ce poate să intensifice aceste beneficii
obținute.”
A fost observată și o ameliorare a
funcțiilor motorii, a subliniat dr. Fregni. Îmbunătățirea funcțiilor motorii
poate fi asociată și cu o reducere a durerii, fiind de fapt rezultatul
intensificării activităților fizice, dar și al stimulării cortexului motor. S-a
dovedit că stimularea acestei regiuni duce la scăderea timpului de reacție la
nivelul membrului contralateral.
„Rezultatele prelungite ale acestei
tehnici pot fi explicate de efectele sinaptice induse de stimulare”, presupune
echipa doctorului Fregni. „S-a demonstrat că tDCS induce un efect sinaptic
similar fenomenului observat în timpul învățării, denumit ’long-term
potentiation’ (LTP). În plus, noi am observat că cinci ședințe de tDCS crește
atât durata cât și amplitudinea acestor efecte.”
Au fost notate reacții adverse minime
și rare asociate de tDCS, ceea ce reprezintă un alt avantaj al tehnicii, a mai
adăugat dr. Fregni. O mică parte a subiecților a prezentat reacții locale cum
ar fi un eritem ușor tranzitor la locul aplicării, somnolență în cursul și
amețeli în urma ședinței de stimulare. Câteva studii au demonstrat că aceste
efecte induse de tDCS activ nu sunt diferite de cele cauzate de stimularea
falsă.
„O ultimă observație ar fi că tDCS este
o procedură simplă și ieftină a stimulării cerebrale non-invazive, care s-a
dovedit a fi o tehnică eficace a modulării activității cerebrale încă din anii ’50-’60. De
aceea această tehnică poate avea un impact semnificativ în neuropsihiatria viitorului.”
Arthritis Rheum 2006;54:3988-3998.
Acest articol a fost citit de 1822 ori.
|