 Selenium este un remediu homeopatic preparat din Seleniu, care este un element metaloid din coloana a XVI-a a tabelului periodic, împreună cu Oxigenul, Sulful, Teluriul și Poloniul. Seleniul a fost descoperit în 1817 de chimistul suedez Berzelius și a fost denumit așa după Selena, zeița lună, întrucât a fost găsit în asociere cu alt element numit Telurium (pământ). Teluriu este un element descoperit din secolul XIII de un chimist italian și denumit sulf roșu,
care se consideră în prezent a fi o formă amorfă de seleniu.
Fiind un element metaloid, Seleniul are proprietăți și de la metale și de la ne-metale.
Pentru dieta oamenilor și a animalelor, Seleniul este un oligoelement esențial. Cea mai mare cantitate de seleniu la animale se regăsește în mușchi, iar concentrația cea mai mare de seleniu se întâlnește în rinichi.
Funcțiile Seleniul-ul în organism sunt:
asigurarea unei funcționări normale a ficatului și inimii
menținerea rezistenței organismului la boală (stimulare imunitară)
protecția organismului împotriva mineralelor toxice și a altor substanțe toxice intrate sau produse chiar de către organism (deșeuri)
menținerea funcționării ochiului și a unei vederi sănătoase
menținerea sănătății pielii și a părului
are o acțiune tip anti-inflamatorie în organism
protejează organismul ca substanță anti-oxidantă.
Terapeutic, Seleniul ca și supliment este utilizat pentru detoxifierea corpului de arsenic, plumb, cadmium, cupru, thaliu și mercur. Toate aceste metale devin mult mai toxice pentru organism în prezența deficienței de seleniu.
Seleniul acționează în organism sinergic cu vitamina E, ambele fiind necesare pentru sinteza glutation peroxidazei, o enzimă anti-oxidantă prezentă în ficat, inimă și alte țesuturi.
Deficiența de Seleniu este legată la om de îmbătrânirea precoce și susceptibilitatea la infecții. Zincul, cadmiul și cuprul împiedică efectele seleniului în organism.
La animalele de experiență, lipsa de seleniu a dus la destrucția ficatului prin necroză celulară, la necroza rinichilor, a mușchilor scheletici și ai inimii (la șoareci).
La om, probleme asociate cu carența de Seleniu sunt eczemele, psoriazis-ul, artrita reumatoidă, cataracta, displazia cervicală la femei și alcoolismul.
Multe studii arată că o creștere substanțială a Sleeniului alimentar (300 micrograme pe zi, când doza minimă necesară este de 60-100 micrograme pe zi) protejează organismul împotriva cancerului.
În alimente, Seleniul este un constituent al proteinelor, precum Sulfur-ul. Surse alimentare bogate în Seleniu sunt carnea, peștele și fructele de mare (creveții în special), cerealele integrale, ceapa și usturoiul, nucile și berea. Deficiența de seleniu poate apare ca urmare a consumului hranei prea rafinate și procesate. Procentul de seleniu în alimente depinde de procentul elementului în sol.
Seleniul este un oligoelement important, de aceea a fost preparat remediul homeopatic pornind de la acesta, care a fost testat începând cu Hering, unul dintre părinții homeopatiei clasice.
Afinitatea remediului Selenium este pentru sistemul nervos, pentru organele genito-urinare, pentru laringe, ficat și pentru partea stângă a organismului.
Principalele simptome ale remediului Selenium, rezultate în urma proving-urilor sunt:
La nivel mental:
prostrație mentală, dificultăți de concentrare – inabilitate de a face orice fel de muncă mentală. Această stare poate apare după o perioadă de efort intelectual prelungită, la studenți, elevi mai frecvent.
Uitare, uită în stare de trezire multe detalii, dar și le amintește când este aproape de a adormi (în stare de semi-somn).
Depresie și oboseală. Starea de oboseală mentală este atât de intensă, încât apare o lipsă de entuziasm, o senzație de lene și detașare, de lipsă de chef pentru orice. În această stare, persoana simte că nimic nu merită efortul, totul pare fără sens.
La nivel general:
Stare de slăbiciune generală, care poate fi provocată de febră prelungită, de lipsa de somn pe o perioadă mai lungă sau de abuz de alcool.
Frilozitate marcată (se încălzește cu greu)
Suprasensibilitate la curenți reci de aer (dureri de cap, dureri în corp, produse de curenți reci de aer). Se multe ori, chiar își imaginează că într-o anumită încăpere pot fi curenți de aer și reacționează prin dureri la ei.
Suprasensibilitate la vremea toridă, prea fierbinte a verii (stare de slăbiciune marcată). Cu cât vremea este mai caldă, cu atât slăbiciunea generală este mai accentuată.
Dorința de alcool sau stimulante, dorința de sare (sau poate fi o aversiune față de sare)
Dorință sexuală intensă, de multe ori însoțită de impotență fizică (a erecției sau ejaculării)
Agravări ale stării generale în timpul sau după actul sexual (slăbiciune marcată), după somn, în special în zilele călduroase, după ce mănâncă
Afecțiuni apărute după supresia erupțiilor (mai ales cu unguente pe bază de sulf)
Pierderea părului pe tot corpul (pe cap, la sprâncene, chiar și a părului pubian)
Pulsații în toate părțile corpului, în special în abdomen, după ce mănâncă, care nu-l lasă să doarmă.
Emacierea unor părți ale organismului, în special a feței și mâinilor
La nivel local:
Cap: dureri de cap deasupra ochiului stâng, agravate de soare sau de mirosuri puternice sau deasupra ochilui drept, agravate la căldură sau mișcare. Durerile se ameliorează în aer curat. Simte dureri la cea mai mică atingere a capului, chiar a părului, nu suportă să-i fie atins părul din cap (Boger).
Vederea dificilă, focalizarea grea a vederii, cu amețeli, agravate la mișcarea capului sau a corpului; obiectele par că se mișcă atunci când se uită la ele.
Tenul feței este gras, cu acnee, comedoane și seboree
Constipație – ce apare după afecțiuni care-l epuizează
Sistemul genital masculin – tulburări de erecție și ejaculare, adesea emisii seminal involuntare, fără erecție. Se observă frecvent o senzație neplăcută de o picătură care se scurge de-a lungul uretrei, atât ca urmare a unei prostatorei, dar și ca urmare a unor scurgeri involuntare de urină. Scurgerile apar în special la mers sau după evacuarea vezicii urinare sau a intestinului.
Dr. Sorina Soescu
Acest articol a fost citit de 3029 ori.
|
