|
Secreția cortizolului se corelează cu complicațiile diabetului |
|
|
|
23 Ianuarie 2007 |
 Conform unui studiu apărut în luna curentă în
jurnalul Diabetes Care, secreția
cortizolului este crescută la pacienții care suferă de diabet zahrat tip 2 și
complicațiile cronice ale acestei boli. În câteva studii preliminare s-a
observat deja că nivelul de ACTH este mai mare la pacienții cu diabet zaharat
tip 2,
în timp ce alte analize nu au identificat nici o
dereglare a activității axului hipotalamo-hipofizo-adrenal (HPA).
Dr. Iacopo Chiodini și colegii lui de la
Universitatea din Milano, Italia, au evaluat activitatea axului HPA la un număr
de 170 de pacienți cu diabet zaharat tip 2 cu sau fără complicații cronice,
respectiv la un număr de 71 de persoane de control non-diabetice, dar cu vârsta,
sexul și BMI corespunzători.
Pacienții diabetici au avut în general
niveluri mai mari ale cortizolului urinar liber, ale cortizolului seric
determinate după testul de supresie cu 1 mg de dexametazonă administrată în
cursul nopții, ale cortizolului seric de la ora 12.00 și valori mai ridicate
ale tensiunii arteriale decât la persoanele de control.
În rândul pacienților diabetici, cei la
care au apărut complicațiile cronice ale bolii au prezentat valori și mai
ridicate ale parametrilor axului HPA.
Funcția axului HPA nu s-a corelat cu
nivelul hemoglobinei A1c, durata bolii, circumferința abdominală, rezistența la
insulină sau numărul componentelor prezente ale sindromului metabolic.
Totuși, numărul complicațiilor
diabetice a prezentat o asociere semnificativă din punct de vedere statistic cu
nivelul cortizolului seric de la ora 12.00, precum și cu durata bolii.
S-a observat o legătură semnificativă
între nivelul cortizolului seric de la ora 12.00 și retinopatia, respectiv
neuropatia diabetică, în timp ce alți parametri ai axei HPA nu au fost asociați
în mod individual cu prezența complicațiilor diabetice.
„Cu toate că aceste rezultate nu au un
impact imediat asupra managementului clinic al acestor pacienți, sunt necesare
studii ulterioare pentru a investiga dacă activitatea axului HPA are rol în
determinarea complicațiilor cronice ale diabetului tip 2”, a declarat dr.
Chiodini pentru Reuters Health.
„O idee bună ar fi evaluarea efectului
rosiglitazonei asupra activității axei hipofizo-adrenale la pacienții diabetici
cu și fără complicații, având în vedere rolul acestei molecule atât în
activitatea adrenală cât și în rezistența la insulină”, a mai adăugat dr.
Chiodini.
Diabetes Care 2007;30:83-88.
Acest articol a fost citit de 1260 ori.
|