 O examinare sistematică a peste 300 de studii internaționale realizate pe parcursul ultimilor 20 de ani a scos la iveală faptul că, atunci când poliția a întreprins măsuri dure împotriva consumatorilor și a traficanților de droguri, s-a ajuns în cele mai multe cazuri la o creștere a violențelor, afirmă cercetătorii de la Centrul Științific Internațional pentru Politicile de Combatere a Drogurilor, un grup nonprofit cu sedii în Marea Britanie și Canada. Atunci când
comunitățile decid să suprime în forță infracționalitatea legată de droguri, profiturile de pe piața neagră cresc semnificativ, ambele fenomene determinând lupte înverșunate pentru controlul comerțului ilicit ajuns atât de lucrativ. În situațiile în care șefii puternici și de succes ai structurilor mafiote de droguri sunt înlăturați (de către forțele de ordine, prin ucidere sau arestare și condamnare în justiție), deseori conducerea acestor grupări este preluată de criminali mai brutali și mai puțin sofisticați.
'Acțiunile majore de reprimare (a lumii interlope a drogurilor) constituie cea mai mare cheltuială pentru combaterea flagelului, în mod paradoxal fiind doar rareori evaluată în termeni de eficiență. Lucrarea de față indică nevoia urgentă de a redirecționa resursele bugetare de la acțiunile legale de pedepsire a infracționalității din această zonă spre o abordare medicală, de sănătate publică', a declarat Gerry Stimson, director executiv al Asociației Internaționale de Reducere a Daunelor, care găzduiește în această săptămână o conferință la Liverpool, în Marea Britanie, unde studiul a fost făcut public.
Așa cum s-a întâmplat cu campania de combatere a drogurilor lansată odată cu preluarea conducerii Mexicului de către președintele Felipe Calderon acum trei ani, numărul crimelor a urcat vertiginos și în SUA în timpul interzicerii băuturilor alcoolice în anii 20 ai secolului trecut, sau în Columbia în anii '90, în lupta împotriva bandelor criminale a drogurilor.
Din 87% din studiile analizate a reieșit că intensificarea măsurilor de represiune împotriva drogurilor a provocat o creștere a ratelor de violență pe piețele ilicite ale drogurilor. Unele studii au menționat că o astfel de creștere a actelor de violență se datorează vacuumului de putere creat când poliția ucide sau arestează traficanți din cercurile superioare. Niciun studiu nu a remarcat o scădere importantă a violenței după acțiunile forțelor de menținere a ordinii și a justiției.
Directorul Agenției Naționale de Control Antidrog Gil Kerlikowske a declarat că guvernul SUA deja își schimbă centrul de greutate al politicilor sale în domeniu spre prevenirea și tratamentul consumului de droguri, dar a accentuat că interzicerea drogurilor trebuie să rămână în vigoare, iar acțiunile de pedepsire a infracționalității aferente trebuie să continue.
'Nu îmi pot imagina cum legalizarea unui lucru care dăunează cetățenilor va ameliora situația, nici din punct de vedere fiscal, nici din cel al sănătății publice și nici din perspectiva siguranței publice', a arătat oficialul american.
Fostul director al aceleiași agenții de stat antidrog John Walters și-a exprimat părerea că oamenii de știință au interpretat în mod eronat și grav violența asociată drogurilor. El a argumentat că vârfurile statistice ale atacurilor și crimelor după acțiunile masive ale organelor de stat împotriva cartelurilor drogurilor sunt acțiuni datorate aproape exclusiv luptelor dintre criminali și de aceea, într-un mod 'oribil și paradoxal', reflectă 'succesul' operațiunilor statului.
'Se împușcă între ei, iar motivul pentru care o fac este eliminarea din sistem a celor mai slabi', a afirmat Walters, avertizând împotriva unei învinovățiri a forțelor de ordine și de anchetă pentru violențele suplimentare.
'Cauza violenței nu o constituie legea și aplicarea ei. Cauza violenței este constituită de criminali și de mediul viciat în care se desfășoară activitățile infracționale', a continuat fostul responsabil al Agenției.
Calderon a admis, în 2006, că distrugerea bandelor de droguri va costa mult societatea. De atunci Mexicul a desfășurat 45.000 de soldați pe frontul împotriva cartelurilor criminale, iar un val fără precedent de violență asociată drogurilor a provocat moartea a 22.700 de oameni, în majoritate victime ale disputelor dintre bande. Însă printre morți nu se află numai infractori, ci și polițiști, soldați, politicieni, jurnaliști sau civili nevinovați prinși în mijlocul focurilor de armă.
Odată cu creșterea sacrificiului uman, Calderon este tot mai criticat pentru strategia sa dură, însă o bună parte a electoratului continuă să-l susțină neclintit. 'Guvernul a luat o decizie dificilă și curajoasă atunci când s-a hotărât să elimine cartelurile', a declarat Luis de la Barreda, director al Institutului Civic pentru Studierea Infracționalității.
Washingtonul susține eforturile autorităților mexicane. David Danelo, membru de rang înalt al Institutului pentru Politică Externă din Philadelphia, a atras atenția că autoritățile trebuie să garanteze domnia legii. 'Dacă poliția nu controlează străzile, atunci o vor face alții', a explicat el./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 594 ori.
|
