 Asigurarea noastră de viitor este ascunsă în cutele
ADN-ului. Dar dacă este adevărat că o strategie realmente eficientă de a
îmbătrîni frumos este aceea de a-ți alege părinții potriviți, arta
"life-extension" - cu alte cuvinte a prelungirii vieții - este un
exercițiu de alchimie cotidiană pe care este bine să-l înveți încă din
tinerețe, fără a fi nevoit să recurgi la nici un "pact cu diavolul",
este de părere Claudia Ferrero,
semnatara articolului din ediția de
luni, 8 mai, a ziarului italian La Stampa.
"89, 90, 100... nu vreau să ating eternitatea prin operele mele,
vreau să o ating nemurind". Doctorul David Fein, directorul Centrului pentru
longevitate de la Princeton, statul New Jersey, surâde la gluma lui Woody Allen, știind foarte bine că
astăzi s-au deschis noi căi de a încetini, și eventual răsturna, procesele
îmbătrânirii. În timp ce biologia, științele informatice și nanotehnologiile se
întâlnesc pentru a dezvălui secretele genomului uman, prin studierea proceselor
biochimice și a evoluțiilor metabolismului, punerea la punct a unor medicamente
personalizate, în laboratorul nostru casnic, putem începe să ne păstrăm
capitalul stării bune de sănătate. Modalitatea este simplă: este suficient
să se dea o mână de ajutor genelor.
Îmbătrânirea dezvăluie inexorabil
diferențele noastre structurale și de rezistență, dar, cu complicitatea unui
stil de viață mai mult sau mai puțin sănătos, aceste predispoziții pot fi
întărite sau limitate.
Longevitatea este o călătorie cu etape,
o capodoperă personală alcătuită din modul în care gândim, ne hrănim,
reacționăm la stres, abordăm munca, investim în viața afectivă, în
spiritualitate. Că ne place sau nu, spun cercetătorii americani, este un
proiect lung cât viața. Forbes.com a rezumat liniile directoare, evidențiind
cele "15 moduri pentru a trăi mai
mult".
"Dacă vrei cu adevărat să adaugi
ani existenței tale, atunci începe prin a-ți schimba modul de a gândi", se
repetă neîncetat la Mayo Clinic din
Rochester, în Minnesota, după ce
s-a constatat că persoanele optimiste tind să aibă tensiunea mai scăzută decât
cei care au temperament opus, mai ales datorită unui răspuns mai bun la stres.
Dacă știi să combați destinul potrivnic, se știe, acest lucru te ajută să te
simți mai bine.
O altă tastă pe care apasă cercetătorii
americani este gradul de "conștiinciozitate". Cu cât ești mai lipsit
de el cu atât mori mai curând. Despre ce este vorba a încercat să explice,
printr-un exemplu, psihologul Howard
Friedman de la University of
California, Riverside: "A fi conștiincios nu înseamnă a privi de
ambele părți ale străzii înainte de a o traversa, ci a le privi atunci când
semaforul se face verde, astfel încât să nu lovești accidental un pieton mai
lent decât noi". Pe scurt, a fi scrupulos predispune la a reacționa în mod
constructiv la obstacole emoționale și sociale, în avantajul sănătății.
Forbes.com
nu uită desigur nici regulile de aur ale aspirației la a deveni centenari,
comportamente în termeni de igienă de viață și de control medical, care merg de
la sistarea fumatului la consumarea de alimente bogate în anti-oxidanți, în
frunte cu fructele și verdețurile; de la combaterea supraponderii la
practicarea exercițiului fizic regulat și până la a face dragoste mai des. Nu
este vorba - spun cercetătorii - de un răspuns biologic dezlănțuit de actul
sexual în sine, ci mai degrabă de o cascadă de efecte secundare benefice: mai
puțin stres, mai multă fericire, o odihnă mai bună, care se traduc printr-o
tensiune scăzută și o mai mare protecție împotriva infarctului și a
afecțiunilor cardiace.
Sunt recomandări ce trebuie respectate
toată viața. "Poate că acest lucru nu sună simpatic, dar este mult mai
mult decât să mori", remarcă gurul "anti-aging". Au de partea
lor numerele: speranța de viață pentru femei
a ajuns la 83,7 ani, iar la bărbați la 77,8 ani. Și dacă longevitatea este și meritul unor controale
medicale la care ne supunem, americanii au atras atenția asupra controlului
clasic prin excelență dintre examenele diagnostice, cel privind colesterolul.
Unii cercetători au calculat că, în SUA, circa jumătate dintre persoanele care
au afecțiuni cardiace are niveluri considerate normale ale colesterolului, fapt
ce creează îndoieli privind valoarea testelor tradiționale. Din acest motiv, se
recomandă examene de ultimă generație, care, alături de colesterolemia totală,
LDL și trigliceride măsoară și "subclase" de colesterol implicate în
dezvoltarea unor maladii cardio-circulatorii.
Dacă dorința de a rămâne tineri cât mai
mult timp posibil, într-o societate care îmbătrânește tot mai mult, nu merge în
pas egal cu semnele timpului asupra pielii, are loc boom-ul chirurgiei
estetice. Dar aceasta este o altă poveste.
Ziarul La Stampa publică legat de această temă și alt articol semnat de Giacomo Galeazzi, sub titlul: "O maladie numită timpul liber".
A munci obosește, spune titlul unei celebre culegeri de poezii semnate de
scriitorul Cesare Pavese, dar "il
dolce far nulla" obosește și mai mult din cauza excesului cotidian de
tehnologie. Potrivit unui studiu al revistei "Riza Psicosomatica", șase italieni din zece sunt
afectați de noul sindrom al "stresului timpului liber". Telefoane celulare tot timpul
deschise, Internet conectat "full time", computer, decoder, televizor
- toate echipamente care macină informațiile în timp real.
Viața privată devine mai rea decât
cele opt ore petrecute la birou. Cauzele? Pentru un italian din doi necesitatea
de a trăi mereu pe fugă și obsesia de a fi reperat tot timpul. Simbolul noului
mileniu nu mai este mașina sau hainele de firmă și forma fizică, ci celularul. De această maladie a
vremurilor moderne suferă nici mai mult nici mai puțin decât 74 la sută dintre cei intervievați. Mai
mult: 71 la sută au recunoscut că gradul de stres, în ultimii ani, a crescut în
mod hotărât, revărsându-se în medii diferite de cel lucrativ. "În jurul
tehnologiei se amorsează noi îndatoriri și 'status
symbol', care cresc povara stresului", a explicat Vittorio Caprioglio, directorul Institutului Riza. "Datoria de
a fi tot timpul reperați, mereu disponibili, informați și conectați, în loc să
te eliberezi de sarcinile de serviciu, face în așa fel ca tensiunile și
nervozitatea, odată cantonate între pereții locului de muncă, să contamineze
fiecare moment al zilei. Inclusiv viața de familie și de cuplu".
Prin urmare, nu numai munca. Stresul
noului mileniu trăiește în timpul liber, acasă și în locurile de recreere. Mai
mult de un italian din trei (32 la sută) pune pe primul loc al "stress
parade" familia și viața de cuplu,
în timp ce 29 la sută văd în timpul
liber principala sursă de anxiozitate, iar 16 la sută în relațiile cu prietenii și cunoscuții care
îți telefonează încontinuu. Numai sub un intervievat din patru (19 la sută)
a declarat că resimte mai mult stres la propriul
loc de muncă. Principalele cauze de tulburare
sunt prin urmare ritmurile frenetice impuse de noile tehnologii. Coșmarul cel
mai mare pentru un intervievat din patru (26 la sută) constă să trăiești mereu pe fugă, în timp ce
obsesia reperării devine sursa de
anxiozitate prin excelență, pentru 21 la sută. Dar nu numai: îți distrug
fiecare moment de relaxare și mania cumpărăturii
potrivite (16 la sută), nevoia de a
fi tot timpul informați (12 la sută) și necesitatea de a părea tineri (10 la sută).
Rezultatul? Creșterea tulburărilor de
somn și alimentație, creșterea folosirii nediscriminatorii de medicamente și
visul de a "scoate ștecherul din priză", literalmente, chiar dacă cei
care reușesc acest lucru sunt numai 6 la sută. Astfel, aproape un intervievat
din trei (28 la sută) se străduiește să meargă mai departe, dar în final
clachează, și peste un intervievat din patru (21 la sută) recunoaște că devine agresiv și inabordabil. 17 la
sută par să se fi obișnuit, în timp ce 9 la sută, dimpotrivă, fac atacuri de
panică.
În anii '70, automobilele erau
adevăratul indicator al status-ului social, la fel ca locul de muncă stabil și
funcția politică. În anii '80, îmbrăcămintea de firmă și banii. În anii '90, fitness-ul și trezirea.
Astăzi, și stresul devine "hi tech": în primul rând celularul (31
la sută), urmat de ceas (24 la sută), de televizor, posibil cu decoder și tot
timpul aprins (19 la sută), pe lângă mașină (15 la sută) și computer (8 la
sută). (Rompres)
Acest articol a fost citit de 2152 ori.
|
