 În contextul vieții moderne, bolile
cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate pe plan mondial, fiind
răspunzătoare de o treime din totalul deceselor. Această boală coronariană determină
aproximativ 17 milioane de decese anual, altfel spus unul din trei oameni mor
prin boală coronariană. Prof. dr. Maria Dorobanțu, șefa Clinicii Spitalului de
Urgență Floreasca, a
declarat într-o conferință de presă, că în
România boala coronariană este o boală gravă, care afectează persoane cu vârste
din ce în ce mai mici. Ea a subliniat că situația este cu atât mai alarmantă,
cu cât aceste evenimente apar chiar la vârste de 18 ani.
Prof. dr. Maria Dorobanțu a explicat că
această boală produce leziuni, astfel că pe o placă de aterom apare un cheag de
sânge (tromb). Ca urmare, se produce un dezechilibru între necesarul de oxigen
la nivelul mușchiului inimii și posibilitatea asigurării acestuia. Afectarea
miocardului depinde în mod direct de gravitatea acestui dezechilibru.
Specialistul a menționat că aproximativ jumătate dintre oamenii care fac
infarct de miocard mor subit înainte de a ajunge la spital. Numai 60% dintre
persoanele care supraviețuiesc primului moment ajung la spital și dintre
aceștia, în medie, supraviețuiesc 10-17%.
În România nu există o situație exactă
a persoanelor cu infarct de miocard. A existat un registru de infarct de
miocard, dar nu la nivelul întregii țări, ci numai în 28 de centre. Registrul a
fost extins însă la 62 de centre. Prof. dr. Maria Dorobanțu a spus că peste
50.000 de persoane suferă de infarct de miocard în România, ceea ce ne situează
pe un loc fruntaș în Europa, cât și în lume. Suntem după Rusia, Ucraina, Bulgaria
și chiar Albania,
a menționat specialistul. În ceea ce privește alte țări, prognosticul pentru
acești bolnavi este mai bun pentru că cetățenii sunt educați. Este foarte
important momentul în care se ajunge la medic. Multe persoane ajung prea târziu
și tratamentul de topire a cheagului nu mai este eficient.
O altă problemă importantă este
accesibilitatea la medicamente. Ghidurile europene și cele americane stipulează
pas cu pas ce trebuie să se facă pentru un bolnav cu infarct miocardic. Dacă
bolnavul ajunge repede la spital și există laborator special, se poate face
repede un cateterism. Din păcate, a subliniat prof
. dr. Maria Dorobanțu, în
România există doar 11 centre care au laboratoare de cateterism. În cazul în
care se ajunge la un spital fără laborator de cateterism, se instituie
tratamentul medicamentos. Medicul a subliniat că sunt necesare mai multe
angiografe și mai mulți specialiști.
La rândul său, prof. dr. Marius
Vintilă, șeful Clinicii de Medicină Internă și Cardiologie a Spitalului
''Sfântul Pantelimon'', a explicat producerea infarctului, subliniind că
afectarea miocardului depinde de gravitatea dezechilibrului și a necesarului de
oxigen. În condițiile unui aport mic de oxigen (obstrucție incompletă
coronariană) este vorba de ischemie miocardică, adică angină instabilă. Lipsa
completă de oxigen duce la necroză, moarte miocardică prin obstrucție completă,
adică infarct miocardic acut. În București, urgențele grave pentru cardiologie
sunt tratate la Spitalul Elias pentru sectorul 1, Spitalul Floreasca pentru
sectorul 1,2 și centru, Spitalul ''Sfântul Pantelimon'' pentru sectorul 2 și 3,
Spitalul ''Sfântul Ioan'' pentru sectorul 4, Spitalul Universitar pentru
sectoarele 5 și 6. El a adăugat că 42 de spitale județene și cinci centre de
cardiologie se ocupă de trei sferturi din populație pentru infarctul de
miocard, iar în București, cinci spitale se ocupă de celălalt sfert de
populație cu infarct de miocard.
Tratamentul de urgență este necesar
pentru orice sindrom coronarian acut, abordarea terapeutică este complexă și
are ca scop reluarea circulației sângelui prin arterele coronare, evitarea
extinderii necrozei, reducerea necesarului de oxigen. Prof. dr. Marius Vintilă
a spus că reinstalarea circulației sângelui prin arterele coronare se poate
face cu medicamente fibrinolitice care dizolvă cheagul de sânge, cu dispozitive
care se introduc în artere și îndepărtează mecanic cheagul, dilatând vasul,
adică prin intervenție coronariană percutanată. Aceste metode se utilizează
împreună cu medicamente care acționează împotriva formării cheagurilor, care
previn extinderea cheagului preezistent și formarea unuia nou. Între
medicamentele anticoagulante de tip heparinic, enoxaparina a fost autorizată și
în cea mai severă formă de infarct miocardic acut, oferind medicilor o
medicație mai eficientă în prevenirea formării unor noi cheaguri de sânge în
arterele coronare. Acest medicament a fost autorizat în România de Agenția
Națională a Medicamentului. Prof. dr. Marius Vintilă a precizat că în foarte
multe cazuri, infarctul poate să nu aibă niciun fel de simptom și se descoperă
sechelele după anumită perioadă de timp. Important este să se acorde primul
ajutor și, în cazul în care o persoană acuză simptomatologia specifică
infarctului, cei din jur pot să-i dea o aspirină, până la venirea ambulanței. /Rompres/
Acest articol a fost citit de 2742 ori.
|
