|
Profilul funcției placentare din trimestrul al II-lea identifică sarcinile cu risc crescut |
|
|
|
12 Aprilie 2007 |
 O triadă de teste de screening pentru gravidele
cu risc crescut le diferențiază pe cele ce vor avea rezultate favorabile de
cele cu risc foarte crescut de a dezvolta complicații severe datorită
afecțiunilor placentare, raportează investigatorii de la universitatea din Toronto.
Preeclampsia, întreruperea sau restricția creșterii intrauterine sunt frecvent
asociate cu insuficiență placentară,
notează Dr. Meghana Toal împreună cu echipa sa
în numărul din aprilie al revistei American
Journal of Obstetrics and Gynecology. Studiul lor s-a bazat pe ipoteza că
anomaliile placentare pot fi identificate într-o perioadă a sarcinii în care
intervențiile clinice sunt încă posibile.
Multiple studii au dezvăluit asocierea
unor probleme serioase cu niveluri anormale de alfa-feto-proteină sau
gonadotropină corionică umană în săptămâna 16-18 de sarcină, cu o imagistică
Doppler anormală a arterei uterine în săptămânile 18-23 și cu o formă sau
structură anormală a placentei, au subliniat investigatorii.
Pentru a stabili măsura în care cei
trei parametrii pot identifica defectele placentare, echipa de cercetare a
identificat 212 paciente considerate a fi cu risc crescut, care au fost tratate
în clinica lor în 2000-2004. La 40 dintre acestea s-a descris o morfologie
placentară anormală, la 57 au fost evidențiate modificări Doppler ale arterei
uterine, iar 41 au avut rezultate serologice anormale. Din întregul lot 125 de
femei au avut rezultate normale la toate testările. Comparativ cu pacientele cu
unul sau mai multe rezultate anormale, gravidele cu teste normale au avut un OR
de 0,1-0,2 pentru preeclampsie, sindrom HELLP(hemoliză, creșterea enzimelor
hepatice, trombocitopenie), naștere prematură-sub 34 de săptămâni- sau feți cu
greutate mai mică decât cea corespunzătoare vărstei gestaționale. În grupul
pacientelor cu două sau trei teste anormale, la fiecare patru paciente trei au
prezentat restricție severă a creșterii sau moartea intrauterină a fătului.
În concluzie un profil al funcției
placentare poate ajuta încă într-o fază timpurie la detectarea gravidelor care
vor necesita îngrijiri săptămânale, tratament antihipertensiv selectiv sau
tratament cu corticosteroizi în vederea optimizării stării de sănătate a
fătului chiar înainte ca acesta să se nască. Pe de altă parte gravidele cu un profil
placentar normal pot fi reasigurate că cel mai probabil nu vor dezvolta
complicații severe în timpul sarcinii, a subliniat Dr. Toal.
Am J Obstet Gynecol 2007;196.
Sursa: www.labinfo.ro
Acest articol a fost citit de 1401 ori.
|