|
Populația neanderthalienă a fost asimilată de către Homo sapiens? |
|
|
|
22 Decembrie 2006 |
 O echipă de arheologi a identificat rămășițe ale
celor mai vechi oameni moderni descoperiți până în prezent pe teritoriul
Europei în Peștera Muierii. Cele șase oase umane descoperite în peștera
românească au fost datate ca provenind de acum 30.000 de ani și deși aparțin
speciei Homo sapiens, ele prezintă caracteristici morfologice tipice omului de
neanderthal ceea ce susține ipoteza procreării între membrii celor două specii,
informează
BBC.com consultat de Rompres.
Detaliile acestei descoperiri au fost
publicate în jurnalul științific american Proceedings of the National Academy
of Sciences (PNAS) și au ridicat noi întrebări cu privire la locul omului de
neanderthal în arborele genealogic al umanității.
Aceste rămășițe omenești fosilizate au
fost descoperite în Peștera Muierii în 1952, dar până în prezent nu au fost
reevaluate și nu se știa adevărata valoare a acestei descoperiri în condițiile
în care foarte puține rămășițe mai vechi de 28.000 de ani ale primilor oameni
moderni au fost descoperite în Europa.
Erik Trinkaus de la Washington
University din St. Louis și colegii săi au reușit să facă o datare cu carbon a
acestor fosile, reușind să le analizeze și forma anatomică. Conform noilor date
aceste fosile datează de peste 30.000 de ani și prezintă caracteristicile
anatomice ale omului modern, Homo sapiens.
Totuși profesorul Trinkaus și colegii
săi au identificat la aceleași fosile și prezența unor trăsături morfologice
comune "verilor primari" ai lui Homo Sapiens, oamenii de neanderthal
sau Homo neanderthalensis.
Cele mai vechi rămășițe fosile ale unor
oameni de neanderthal descoperite pe teritoriul Europei datează de acum peste
400.000 de ani. La apogeul răspândirii acestei specii umanoide, acești
vânători-culegători cu trupul puternic și îndesat dominau o largă arie de
habitat din Arhipelagul Britanic și până în Peninsula Iberică, din regiunea
Israelului modern și până în Uzbekistan.
Omul modern se pare că a pătruns în
Europa acum 40.000 de ani și a conviețuit timp de 10.000 de ani cu oamenii de
neanderthal care apoi au dispărut brusc de pe Bătrânul Continent. Ultimii reprezentanți
ai oamenilor de neanderthal au dispărut din ultimul areal populat de această
specie din Peninsula Iberică în urmă cu 24.000 de ani.
Întrebarea care se pune este cum au
dispărut oamenii de neanderthal. Majoritatea paleontologilor consideră că aceștia
au dispărut neputând face față concurenței în aceași areal a oamenilor moderni
cu un creier mai mare și cu o capacitate de organizare socială net superioară.
Reevaluarea oaselor descoperite în Peștera Muierii care prezintă trăsături
morfologice comune atât lui Homo sapiens cât și lui Homo neanderthalensis
reprezintă o confirmare a ipotezelor unui grup mai restrâns de paleoantropologi
care susțin că populația de neanderthalieni a fost asimilată de cea a oamenilor
moderni, contribuind la zestrea genetică comună a umanității.
Neanderthalienii au populat Europa timp
de sute de mii de ani, iar echipa profesorului Trinkaus a reușit să evidențieze
câteva trăsături anatomice ale fosilelor descoperite în România care sunt
caracteristice acestei specii de oameni primitivi deși fosilele în sine aparțin
fără îndoială unor oameni moderni.
Printre aceste caracteristici
neanderthaliene identificate la membrii speciei Homo sapiens ale căror rămășițe
au fost descoperite în Peștera Muierii se numără "bulbul occipital" -
o umflătură la baza craniului, precum și alte trăsături ale maxilarului și
omoplatului care indică o încrucișare între cele două specii de umanoizi.
"Aceste date întregesc mozaicul
genetic al primilor oameni moderni din Europa și demonstrează dinamismul
complex al modelului reproductiv uman în perioada în care primii reprezentanți
ai speciei Homo sapiens cucereau Europa", susține profesorul Trinkaus în
materialul publicat în jurnalul PNAS.
"Varianta eliminării prin
concurență a oamenilor de neanderthal din arealul geografic comun nu mai poate
fi susținută", a mai adăugat el.
De altă parte, profesorul Clive Gamble,
de la Royal Holloway din Londra, susține că deși descoperirea și reevaluarea
rămășițelor fosilizate din Peștera Muierii oferă informații extraordinar de
importante despre primii oameni moderni din Europa, ipoteza încrucișării dintre
Homo sapiens și neanderthalieni trebuie privită în continuare cu circumspecție.
"Întrebarea care persistă cu
privire la aceste caracteristici identificate la rămășițele de Homo sapiens
descoperite în Peștera Muierii este dacă nu cumva ele sunt rezultatul
'aventurilor' dintre membrii acestei populații și femeile neanderthaliene sau
sunt pur și simplu trăsăturile definitorii ale unei populații mai robuste de Homo
sapiens", a declarat el. "Cred că singura modalitate de a afla
adevărul este prin analizarea ADN-ului acestor fosile și compararea cu cel al
altor fosile de Homo sapiens și de Homo neanderthalensis", a mai adăugat
paleoantropologul britanic.
Acest articol a fost citit de 1292 ori.
|