 Peste 70 la sută dintre salariații sistemului sanitar românesc intenționează să plece la muncă în străinătate, însă 36,8 la sută dintre aceștia au diferite impedimente legate de familie, relevă studiul 'Tendința de migrare a personalului din sistemul sanitar', realizat de Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România. În aceste condiții poate fi luat în considerare faptul că 30 la sută dintre salariați intenționează să plece la muncă în străinătate, făcând deja
demersuri în acest sens sau urmând să le facă. 'Chiar dacă asta nu înseamnă că toți cei 30 la sută vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenție, procentul poate fi considerat îngrijorător, putând afecta sistemul în ansamblul său. În acest sens este relevant faptul că 67,2 la sută dintre repondenți resimt o scădere a calității serviciilor medicale datorită migrației', relevă studiul menționat.
În același timp, faptul că zona nehotărâților este formată de circa 40 la sută dintre salariați arată o dependență a amplorii acestui fenomen în special de condițiile oferite în țară, deoarece condițiile oferite sunt aceleași, deci factorii de tip pull acționează constant. 'Sintetizând, nu toți cei care intenționează să plece o vor face efectiv dar, în același timp, vor fi și situații în care vor lua decizia de a pleca dintre cei care pot fi încadrați în categoria nehotărâților', se arată în studiu.
Analiza factorilor care stau la baza migrației personalului din sistem indică un relativ echilibru între atracția exercitată de țările de destinație și determinarea salariaților să plece de condițiile din țară.
Astfel, 30,4 la sută dintre repondenți sunt atrași de salariile mai mari din Occident. În cazul acestei categorii putem vorbi atât de stabilirea unui anumit standard de viață, anumitor idealuri, mulate pe nivelul de câștiguri existente în Occident. 'Decizia finală de a pleca depinde în mare măsură de eliminarea sau atenuarea motivelor care împiedică migrația, iar cea de a rămâne de o eventuală creștere a salariilor până la un nivel acceptabil. Acest factor acționează în mod constant și își va păstra efectul atât timp cât vor exista diferențele foarte mari între salarii. Putem considera că pentru această categorie de salariați nu au efect măsurile politice pe termen scurt, intenția de a pleca rămânând relativ constantă', se mai arată în studiu.
În același timp, 34,8 la sută dintre respondenți resimt presiunea exercitată de condițiile din țară care îi determină să ia în considerare posibilitatea plecării, principalii factori fiind nemulțumirea față de starea materială actuală (17,6 la sută), nevoile legate de întreținerea familiei (10,8 la sută) și nevoia achitării datoriilor (6,4 la sută).
În cazul acestei categorii decizia privind migrația depinde într-o foarte mare măsură de măsurile politice și administrative pe termen scurt care pot interveni în a crește numărul celor care pleacă. Având în vedere faptul că decizia reducerii salariilor cu 25 la sută a determinat, în intervalul dintre adoptarea ei și exercitarea efectelor, o creștere considerabilă a intențiilor demersurilor salariaților din sistemul sanitar de a migra, este de așteptat ca producerea efectelor, respectiv scăderea efectivă a salariilor începând cu luna august, să conducă la o creștere și mai mare a intenției de plecare și a plecărilor efective.
Potrivit studiului, stresul la locul de muncă legat de lispurile materiale din sistem și de relațiile tensionate cu pacienții ivite în special pe fondul acestor lipsuri perturbă în mod semnificativ activitatea sistemului sanitar și poate interveni în determinarea salariaților să ia decizia de a pleca la muncă în străinătate.
'În cadrul modelului push-pull se remarcă o accentuare atât a factorilor de timp pull, printr-o prezență mult mai activă a firmelor de recrutare a personalului medical, cât și o creștere foarte mare a presiunii exercitate de factorii push în special prin reducerea salariilor la care se adaugă creșterea riscului de disponibilizare, creșterea inflației și, pe ansamblu, scăderea nivelului de trai. Intervin suplimentar pe zona factorilor push și reformele realizate în ultimele luni, în special descentralizarea sistemului sanitar, care atrage confruntarea cu alte mentalități, și modificarea normativelor de personal', mai relevă studiul.
Având în vedere studiile similare desfășurate în Occident și studiile noastre anterioare, realizatorii studiului arată că modelul principal de analiză a migrației personalului medical trebuie structurat pe două tipuri de factori, respectiv pe factorii de tip push, adică factorii care îi împing, determină, pe salariații din sistemul sanitar românesc să plece la muncă în străinătate și factorii de tip pull - reprezentați de factorii ce acționează din țările de destinație, atrăgând persoanlul să migreze în acele țări.
Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migrației personalului medical desfășurat în ultimii patru ani de Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România în cadrul Centrului de Cercetare Socială 'Solidaritatea', acesta fiind al cincilea studiu din categoria celor de amploare națională sau regională.
Acest articol a fost citit de 665 ori.
|
