Produsele biologice sunt la modă pentru că sunt crescute în mod natural, însă pericolele nu se ascund doar în substanţele chimice şi pesticide, deoarece legumele şi fructele pot conţine şi ele toxine dacă nu sunt preparate cum trebuie, notează revista germană Stern.

Consumatorii cu un simţ ascuţit pentru ceea ce este sănătos caută să cumpere produse provenite de la mama natură, principalul fiind ca acestea să nu conţină adaosuri chimice precum aromele sau conservanţii. Există însă şi toxine naturale, cu care de asemenea nu este de glumit. "Noi am observat că oamenii se comportă mai degrabă indiferent când este vorba de astfel de substanţe", declara Claudia Weiss, de la Centrala pentru Consumatori din Wuerttemberg. Cunoştinţele clasice în legătură cu produsele naturale dispar văzând cu ochii. Printre acestea, potrivit datelor furnizate de specialista în protecţia consumatorilor, se numără şi cunoştinţele referitoare la faptul că fasolea verde nu trebuie consumată crudă. "Aşa ceva dăunează sănătăţii", spunea Weiss. Vinovată pentru asta este o substanţă din compoziţie numită fazin (un amestec de lectine), care prin fierbere devine însă inofensivă. Fără a fi tratată termic, proteina în discuţie conduce la coagularea globulelor roşii. Prin aceasta se poate ajunge la inflamaţii gastrointestinale, care pot conduce în cel mai rău caz la deces. Pentru aceasta este suficient consumul a doar cinci-şase păstăi de fasole albă sau fasole comună.

Chiar şi la cartofi este bine să se aibă mare grijă. Printr-o tratare necorespunzătoare solanaceea devine de-a dreptul toxică. Cartofii produc, cu scopul protejării de dăunători, toxine precum alcaloidul solanină. Printr-o depozitare eronată a tuberculilor, toxina penetrează şi în interiorul tuberculului. Pericol există şi în cazul în care cartofii sunt depozitaţi în ambalaje transparente, sub lumină de neon. Dacă aceste toxine naturale sunt ingerate în doze mari ele produc diaree, stare de rău şi amorţeală. Specialiştii în protecţia consumatorilor îi sfătuiesc pe consumatori să cojească cartofii, indiferent dacă sunt produşi biologic sau nu. Cartofii care au căpătat o culoare verde sau au scos muguri este mai bine să nu fie mâncaţi deloc. Pentru ca conţinutul de alcaloid din cartof să nu crească, este bine ca aceştia să fie depozitaţi la umbră şi la răcoare.

Motiv de panică nu există, aşa cum explica şeful de departament de la Institutul Federal pentru Alimentaţie şi Alimente din Detmold, Norbert Haase. Cantităţile mari de alcaloid îşi fac simţită prezenţa printr-un gust amar, începând de la o concentraţie de 140 de miligrame pe kilogram de cartofi. Acesta este şi motivul pentru care angajaţii de la institut supun noile soiuri de cartofi unui test de degustare, realizat de biroul federal pentru sortimente alimentare, înainte de a permite intrarea lor în circulaţia alimentară. Printre cele 130 de soiuri acceptate pentru consum nici unul nu are gust amar. Ca valoare limită pentru o doză toxică se consideră 200 de miligrame de alcaloid pe kilogram de cartofi. Institutul la care lucrează Haase a demonstrat prezenţa în cartofi a maximum 30 de miligrame de alcaloide pe kilogram, la cei necojiţi cantitatea ajungând până la 100 de miligrame. Haase declara: "Atunci când consum 200 de grame de coajă de cartofi pot să mă aştept la probleme. Atunci când procedez cum trebuie, nu este însă cazul". Expertul îndeamnă la abţinere în ce priveşte consumul de coji de cartofi prăjite, referire clară la ce se întâmplă în SUA.

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*