|
Omul de Neanderthal și omul modern s-au separat în urmă cu circa 500.000 de ani |
|
|
|
24 Noiembrie 2006 |
 Strămoșii omului de Neanderthal s-au separat de ai
noștri în urmă cu circa 500.000 de ani, susțin două echipe de geneticieni care
au aplicat două procedee de analiză a materialului ereditar extras dintr-un os
de om de Neanderthal vechi de 38.000 de ani, relatează AFP. Concluziile
studiilor lor complementare, bazate pe ADN-ul unei fosile găsite în 1980 în
grota croată Vindija,
din apropiere de Zagreb, și publicate săptămâna
aceasta în două reviste de știință de referință, Nature (MB) și Science (SUA),
sunt concordante.
De asemenea, în pofida unei
foarte lungi coabitări între strămoșii noștri și oamenii de Neanderthal, ele
sunt unanime în a semnala că nici o urmă de încrucișare de specii, obiect al
unor aprinse dezbateri științifice de mai mulți ani, nu a fost detectată.
Pentru
prima echipă, linia care a condus la Homo neanderthalensis s-a despărțit de cea
a Homo sapiens în urmă cu 465.000-569.000 de ani, data cea mai probabilă fiind
516.000 de ani, în timp ce a două situează acest mare "divorț" între
120.000 și 670.000 de ani, propunând ca fiind "cea mai bună estimare"
cifra de 370.000 de ani.
Ultimul strămoș comun incontestabil al
omului de Neanderthal și al omului modern ar fi trăit în urmă cu 706.000 de
ani.
Primul grup constituit din cercetători
germani, americani și croați conduși de Svante Pääbo, de la Institutul
Max-Planck pentru antropologie evoluționistă de la Leipzig (German), a analizat
un milion de perechi de baze de ADN.
Acești oameni de știință au analizat
prin segmentare directă ADN-ul din nucleele celulare al acestui om preistoric.
Termenul de ADN nuclear este utilizat prin opoziție față de ADN mitocondrial
(ADNmt), transmis în special de la mamă la copii și mai puțin folosit pentru
studii de evoluție. Până în prezent, numai primul tip de ADN a fost abordat în
cazul omului de Neanderthal.
A doua echipă, americano-germană,
condusă de Edward Rubin, care lucrează pentru Institutul de genomică al
departamentului de Energie din Walnut Creek și Laboratorul național Lawrence
Berkeley din Berkeley, ambele din California, a recurs la o altă metodă,
metagenomica, care permite compararea mai multor genomi între ei. (Rompres)
Acest articol a fost citit de 1445 ori.
|