|
Oamenii de știință au descoperit gena infidelității, DRD4 |
|
|
|
29 Decembrie 2010 |
 O nouă scuză pentru a justifica infidelitatea: nu am fost eu, este vina genelor mele. Mai concret, DRD4. Și mai exact: o variantă a acestei gene. Argumentul nu îi va folosi celui care a călcat greșit să scape de consecințele actelor sale, dar, din punct de vedere științific, scuza este impecabilă. Un studiu al Universității Binghamton, de pe lângă Universitatea de stat din New York, a descoperit că persoanele predispuse la adulter și la promiscuitate au această
varietate a genei DRD4, care le face să fie mai înclinate să-și înșele perechea cu aventuri sexuale de o singură noapte.
Studiul s-a făcut pe baza sondajelor la care au participat 181 de voluntari ai acestei universități, care au fost supuși unui chestionar detaliat privind comportamentul lor sexual. Acestora li s-a prelevat apoi o mostră de ADN. S-a aflat astfel că cei care aveau o variantă a acestei gene erau mai predispuși la relații fără angajament și la adulter.
Potrivit responsabililor acestui studiu, condus de profesorul Justin R. García, de la Departamentul de Științe Biologice din cadrul Universității Binghamton, studiul constituie evidența genetică a faptului că există o legătură între acest comportament și genetică, având în vedere că DRD4 influențează activitatea cerebrală și, prin urmare, deciziile luate de individ.
Potrivit studiului, motivația pentru a se bucura de o aventură sexuală de o singură noapte se găsește în centrul plăcerii, care generează dopamina. Este vorba de o genă deja cunoscută și care, între alte variante, este responsabilă de dependențele de jocuri și alcool, explică Garcia. Potrivit responsabililor studiului, motivația de a fi infideli perechii provine de la sistemul plăcerii din creier, care eliberează doze de dopamină. Totuși, nu toți cei care au această mutație a genei nu pot rezista să fie credincioși perechii lor. Prin urmare de ce unii rezistă și alții nu? Pentru că în acest comportament intervin și alte motive de ordin personal pentru fiecare individ.
Singurul lucru pe care l-a constatat studiul este că în rândul bărbaților sau femeilor, care au această variantă a genei, rata adulterului este mai mare decât la restul, deși se poate uneori rezista tentației de a face acest pas. Pe de altă parte, deși este valabilă din punct științific, strategia de a da vina pe gena DRD4 pentru infidelitate, nu este în schimb de folos în procesul de divorț.
Acest articol a fost citit de 1090 ori.
|