|
O serie de deficiențe energetice ale creierului pot anunța declanșarea maladiei Parkinson |
|
|
|
04 Decembrie 2010 |
Maladia Parkinson pare să-și aibă originile într-o serie de disfuncționalități energetice ale creierului, cu ani înainte de apariția primelor simptome, conform unui nou studiu realizat de neurologi și publicat în ultimul număr al revistei Science Translational Medicine. Dacă rezultatele acestui studiu vor fi confirmate, medicii vor putea beneficia de o nouă abordare a tratării acestei boli ce ar putea încetini evoluția maladiei în sine și nu doar tratarea simptomelor
acesteia, ca până în prezent. 'Aceasta este o observație extrem de importantă și de interesantă pentru că deschide noi perspective terapeutice', a comentat Dr. Flint Beal de la Weill Cornell Medical College din New York, om de știință care nu a fost însă implicat în studiu.
Conform noului studiu, disfuncționalitățile înregistrate în centrul energetic al celulelor, în mitocondrii, ar anunța maladia Parkinson cu ani înainte de primele simptome efective. Celulele nervoase sunt cele mai mari consumatoare de energie din organism. Adunate, ele însumează doar aproximativ 2% din masa corporală, însă consumă peste 20% din energia totală a organismului. Din acest motiv, susțin cercetătorii, o insuficiență energetică poate avea consecințe grave pe termen lung. 'Ar putea fi cauza primară a maladiei Parkinson' susține și Dr. Clemens Scherzer de la Harvard University, coordonatorul studiului.
În prezent, aproximativ 5 milioane de oameni din întreaga lume sunt bolnavi de Parkinson. În cursul acestei boli degenerative, pacienții își pierd gradual celulele nervoase care produc dopamină, o substanță cu un rol extrem de important în controlul activității musculare. Maladia Parkinson nu poate fi vindecată, bolnavii primind în schimb medicamente care acționează asupra simptomelor, oferind un surplus de dopamină organismului. Deocamdată nu se știe care sunt cauzele exacte ale acestei maladii. Pentru a identifica posibilele cauze genetice ale acestei boli, Dr
. Scherzer a adunat în jurul său o echipă internațională de neurologi care au comparat datele adunate de la mai mult de 300 de mostre de țesut cerebral prelevat de la pacienți diagnosticați cu Parkinson. Rezultatele obținute au fost comparate cu cele provenind de la persoane care nu suferă de această boală.
Cercetătorii au folosit un instrument cu laser pentru a individualiza prin tăiere neuronii care produc dopamină din regiunea creierului cea mai afectată de Parkinson, substanța neagră, și au urmărit activitatea genelor din această regiune. Ei au descoperit zece seturi de gene care funcționează la niveluri anormal de scăzute la pacienții care suferă de Parkinson, gene care îndeplinesc de asemenea diferite roluri în procesul mitocondrial de sinteză a energiei.
Toate aceste seturi de gene sunt controlate de o genă principală regulatoare denumită PGC-1alpha, ce este responsabilă de activarea a numeroase alte gene care mențin și repară aceste 'fabrici' energetice mitocondriale.
Încercând să verifice dacă întărirea genei regulatoare PGC-1alpha are ca efect întărirea genelor mitocondriale și protejează creierul de Parkinson, cercetătorii au testat neuronii producători de dopamină ai unor cobai, după ce au fost afectați în prealabil, într-un mod similar celor bolnavi de Parkinson. Ei au observat că întărirea genei regulatoare a prevenit distrugerile provocate de Parkinson.
Aceste dovezi genetic confirmă ipotezele mai vechi care indicau disfuncționalitățile mitocondriale drept posibile cauze ale Parkinsonului. Această ipoteză este susținută și de o serie de dovezi circumstanțiale, cum ar fi faptul că o formă rară de Parkinson, ce este moștenită genetic, este provocată de o mutație genetică care afectează funcționarea normală a mitocondriilor. De asemenea, un pesticid denumit rotenone, despre care se știe că poate ucide celulele secretoare de dopamină și poate declanșa simptome similare Parkinson-ului la animale, este toxic și pentru mitocondrii. La fel este și cazul unei alte substanțe chimice ce declanșează maladia Parkinson, denumită MPTP.
Acest articol a fost citit de 630 ori.
|