 În
curând, știința ne va pune la dispoziție o serie de instrumente care ne vor
face mai deștepți și mai puternici. Întrebarea este ce impact va avea acest
lucru asupra umanității noastre, se întreabă într-un articolul apărut în ediția
din 30 ianuarie a cotidianului britanic The
Guardian.Un cuplu din ziua de azi poate decide să modifice, de pildă,
predispoziția genetică a bebelușului lor spre depresie sau
să îi
combine anumite gene pentru a-i spori inteligența. În final, cei doi simt că
trebuie să facă tot ce se poate pentru a-i oferi copilului lor cel mai bun
start în viață. Ajuns la școală, părinții discută din nou pe marginea
argumentelor pro și contra pachetelor de medicamente menite să consolideze
capacitățile cognitive. De pildă, pachetul farmcogenetic este oferit acum în
mod obișnuit după ce guvernul a decis că, dat fiind competiția globală într-o
economice globală a expertizelor, nu există altă opțiune decât asigurarea că
elevii au capacități mai puternice de memorare și concentrare.
În Statele
Unite, o serie de scenarii legate de posibilitățile oferite de "îmbunătățirea
(genetică) a omului" au stârnit deja dezbateri aprinse. Ritmul dezvoltării
a patru discipline diferite - neuroștiința, biotehnologia cu subramurile ei -
genetica, informatica și nanoștiința - este de așa manieră încât mulți întrevăd
progrese, din păcate dramatice, în ceea ce privește intervenția oamenilor de
știință în modificarea semenilor lor, la nivelul capacităților fizice și
mintale deopotrivă. Vom putea trăi mai mult și fi mai puternici și mai
inteligenți, chiar mai fericiți. Altfel spus, un cu totul nou înțeles pentru
afirmația "fiți tot ceea ce puteți fi".
Joel Garreau,
jurnalist în cadrul cotidianul american The Washington Post și autorul cărții
"Radical Evolution" ("Evoluția radicală"), susține că ne
aflăm într-un punct de turnură în evoluția umană. Direcționând până acum
inovația tehnologică asupra lumii din jurul nostru, oamenii tind acum să facă
același lucru asupra minții și corpului lor. De aici înainte, vom dispune de
instrumente suficient de capabile pentru a controla întregul nostru proces de
evoluție.
Pentru
entuziaștii autentici - care se autodefinesc drept transumaniști - umanitatea
este pe punctul de a fi eliberată de propria biologie (care o condiționează din
multe puncte de vedere spun ei). Pledând pentru "propriile noastre
drepturi tehnologice", aceștia cred că omul este foarte aproape de un mare
salt în propria-i evoluție și pe punctul de a lăsa, astfel, în urmă, creaturile
slabe, failibile, bolnave și beligerante de până acum. Vom fi precum sloganul
îmbrățișat de tabăra transumaniștilor: "mai bine decât bine".
Dar tocmai
aceasta este perspectiva care îi îngrozește pe așa-numiții
"bioconsevatori", în rândul cărora se înscrie și scriitorul Francis
Fukuyama, în opinia căruia transumanismul este cea mai periculoasă ideologie a
vremurilor actuale. Și sunt mulți care îi împărtășesc temerile și țin să atragă
atenția în privința implicațiilor uriașe ale acestei periculoase ideologii
asupra drepturilor omului și, în general, asupra înțelegerii noastre a ceea ce
înseamnă umanitate. De pildă, ce sens și ce loc va mai avea noțiunea de
egalitate într-o nouă și cvasiperfectă lume? Ce loc va mai avea sfera privată
când vor exista dispozitive care ne vor putea citi gândurile sau chiar manipula
prin stimulare magnetică trasncranială? Ce puteri asupra creierelor noastre se
vor cere în războiul contra terorismului?
Este timpul ca
opinia publică americană să se implice în această dezbatere pentru a putea
influența ce tehnologii pot fi dezvoltate, în loc să lase aceste decizii pe
seama oamenilor de știință sau a intereselor militare și ale companiilor
farmaceutice implicate în sponsorizarea cercetărilor. Există un tot mai acut
sentiment de urgență pentru a imprima viteză dezbaterii publice pe marginea
mizelor tuturor acestor demersuri.
În urmă cu o
săptămână, un remarcabil exercițiu de consultare a opiniei publice, desfășurat
la Bruxelles, într-un simpozion intitulat "Întâlnirea minților", a
atras invitați din întreaga Uniune Europeană (UE) pentru a discuta subiectul.
Peste încă o săptămână, grupul de analiză Demos va lansa un pamflet intitulat
"Oameni mai buni", iar prestigioasa universitate Oxford va găzdui o
amplă conferință internațională intitulată "Oamenii de mâine",
programată pentru luna martie și la care va lua cuvântul și americanul Joel
Garreau.
Ideea bine argumentată în pamfletul
"Oameni mai buni" este cât de avansată este acceptarea opiniei
publice în legătură cu multe dintre principiile care stau la baza tehnologiilor
în discuție. Așadar, nu vorbim despre noi pași radicali, ci doar de accelerarea
tendințelor existente. De pildă, dacă putem avea Viagra pentru îmbunătățirea
vieții sexuale, de ce nu putem avea și o "Viagra" pentru
îmbunătățirea activităților mentale? Există vreo diferență de fond? Dacă ne
entuziasmăm atât de mult în fața realizărilor chirurgiei plastice, de ce nu
ne-am îmbunătăți și creierele? Pe măsură ce computerele continuă să devină tot
mai puternice și mai mici dimensional, de ce nu am ajunge să le folosim ca pe
niște proteze, un soi de extensie artificială a creierului? Dacă am reușit cu
succes să prelungim speranța de viață, grație unei mai bune îngrijiri medicale
și dietei, de ce nu o putem face și cu noi medicamente dezvoltate special
pentru a înlesni acest lucru? Ritalin este deja comercializat în școli pentru a
îmbunătăți gradul de concentrare al elevilor americani.
Nu dispunem
însă de un buton pentru a opri toate aceste evoluții. O mare parte a
cercetărilor care ar putea fi, în final, folosite pentru îmbunătățirea omului,
sunt necesare pentru a vindeca boli neurodegenerative incurabile azi precum
Alzheimer. Dar este la fel de posibil să întrevedem cât de repede, într-o
lume atât de competitivă și inegală, ne îndreptăm spre posibile scenarii
viitoare terifiante. Nu este nevoie să ne panicăm așa cum o fac realizările
științifico-fantastice. Întreaga speranță depinde însă de forța și calitatea
dezbaterii publice, dar și de instituțiile democratice care pot reglementa și
direcționa aplicabilitatea puternicilor tehnologii fie ele actuale, fie
viitoare, conchide The Guardian.(Rompres)
Acest articol a fost citit de 1863 ori. |
