|
Noi terapii pentru leucemia mieloidă cronică |
|
|
|
01 Iulie 2010 |
 Agenția Americană pentru Medicamente a aprobat utilizarea pentru tratamentul pacienților nou diagnosticați cu leucemie mieloidă cronică a noului medicament Nilotinib. Medicamentul era până acum utilizat în linia a doua pentru pacienții care nu răspundeau la Glivec, prin noua aprobare această terapie putând fi utilizată în tratamentul de primă linie, adică de la început pentru pacienții diagnosticați cu leucemie mieloidă cronică. Potrivit studiului realizat pe
acest nou medicament, pe o perioadă de 18 luni, acesta prezintă eficacitate semnificativ superioară comparativ cu Glivec, determinând încetinirea progresiei bolii la pacienții adulți recent diagnosticați cu această afecțiune, a subliniat, în conferință, prof. dr. Anca Lupu, de la Spitalul Colțea.
Medicul a accentuat asupra faptului că această nouă terapie determină o emisie moleculară mai amplă comparativ cu Glivec. În studiul recent dat publicității se evidențiază și faptul că efectele secundare sunt net mai mici comparativ cu terapia utilizată până în acest moment. Este vorba despre o terapie țintită, a arătat, la rândul său, prof. dr. Dan Coliță, de la Institutul Clinic Fundeni. El a explicat că boala este cunoscută de peste 100 de ani și că în permanență s-au făcut cercetări pentru tratamente cât mai bune, având în vedere că este provocată de o leziune cromozomială și s-a ajuns la terapii țintite pe gena care provoacă această boală.
Specialistul a precizat că boala are trei faze, faza de început, faza cronică și faza acută, iar actuala terapie acționează țintit pe gena care provoacă boala. Medicul a apreciat ca un mare succes noua terapie, care le dă posibilitatea medicilor să ofere noi alternative terapeutice bolnavilor. Prin noile descoperiri de medicamente se ajunge la o supraviețuire a bolnavilor cu acestă maladie de la cinci la 35 de ani.
În România sunt aproximativ 1.500 de pacienți cu leucemie mieloidă cronică
. Între 600 și 800 sunt în terapie cu Glivec iar ceilalți, care nu sunt în aceste scheme, fie nu au fost eligibili pentru această terapie, fie au început tratamentul cu interferon și evoluează bine, a explicat prof. dr. Anca Lupu. Ea a mai spus că afecțiunea are legătură cu o anomalie genetică, fiind vorba de cromozomul Philadelphia și reprezintă aproximativ 3% din afecțiunile oncologice, incidența fiind de 5-10 la 100.000 de locuitori. Apare mai des la bărbați decât la femei, este rară sub 19 ani, fiind mai frecventă între 55 și peste 60 de ani.
Potrivit prof. dr. Anca Lupu, 10% dintre pacienți nu prezintă simptome, diagnosticul fiind întâmplător, 10% sunt foarte grav afectați de boală, iar la 80% dintre pacienți apare oboseală, scăderea poftei de mâncare, transpirații. Se mai constată mărirea splinei și ficatului. Conf. dr. Dan Coriu, de la Institutul Clinic Fundeni, a explicat modul de diagnosticare a acestei boli - diagnostic de laborator citologic și molecular. Medicul a evidențiat importanța laboratorului de biologie moleculară de la Fundeni, care permite identificarea oncogenelor responsabile de boală și poate determina încărcătura tumorală a pacientului și de aici posibilitatea alegerii celei mai bune scheme de tratament.
Nivelul molecular, a subliniat medicul, este foarte important, întrucât dă date despre remisiunea moleculară. Totodată, metoda în timp real PCR dă posibilitatea identificării unei celule maligne dintr-un milion de celule normale, a mai spus Coriu. El a adăugat că este cea mai sensibilă metodă de diagnostic, arătând și recidiva bolii, în felul acesta ajutând la stabilirea tratamentului. Lipsa accesului la această metodă poate compromite calitatea tratamentului, a susținut medicul.
Noul medicament se găsește în România și este utilizat în clinicile de hematologie, fiind susținut de compania Novartis și urmează să fie aprobat pentru terapia de linie 1 și în Europa, în septembrie.
Acest articol a fost citit de 569 ori.
|