|
Noi progrese în ingineria tisulară |
|
|
|
03 Aprilie 2007 |
 Ingineria tisulară reprezintă un domeniu relativ
nou în cadrul științelor de bază și clinice, care se preocupă, în parte, cu
crearea de noi țesuturi ce pot augmenta sau substitui regiuni ale corpului
lezate, defectuoase sau afectate de diverse boli. Abordarea metodei de obținere
a structurilor tisulare implică adăugarea unor tipuri de celule specifice pe o
matrice polimerică de forma
țesutului ce urmează a fi restaurat.
Scheletul acesta dispare treptat, în
vreme ce celulele continuă să se dezvolte pentru a contura forma matricei
utilizate. Recent, prin utilizarea unor celule de proveniență animală, s-au
obținut rezultate de succes în ceea ce privește ingineria tisulară a pielii, a
vezicii urinare, a cartilajelor și a altor organe.
În cadrul celei de-a 85-a ediții a
Sesiunii Generale a Asociației Internaționale pentru Cercetare Dentară, oamenii
de știință au prezentat rezultatele obținute prin metoda ingineriei tisulare cu
celule umane cartilaginoase (condrocite) aplicate pe matrice de cultivare. Din
moment ce condrocitele pot fi crescute cu succes în acest mod, cercetătorii au
încercat să determine dacă descoperirea lor poate fi potențată de o anume
proteină (proteina osteogenică-1), despre care se știa că amplifică producția
la nivelul condrocitelor a unui component matriceal extracelular cartilaginos –
numit proteoglican. Această problematică nu fusese abordată în prealabil.
Experimentele au fost realizate astfel:
s-a prelevat cartilaj sănătos de la nivelul gleznei unui pacient proaspăt
decedat, prin rețeaua de donație de organe și țesuturi din statul Illinois,
SUA. S-au izolat condrocite din acest cartilaj și s-au purificat prin proecedee
standard de laborator. Apoi s-au aplicat pe o mică rețea polimerică (acid
poliglicolic) cu formă de disc. S-au creat trei astfel de structuri pentru a
compara ulterior gradul de creștere celulară și a producției de proteoglicani.
Primul model reprezenta o matrice de creștere pe care s-au aplicat doar celule,
cel de-al doilea matricea cu celule și adaos de proteină osteogenică-1, iar cel
de-al treilea era o matrice în care s-au încorporat capsule cu eliberare lentă
de proteină osteogenică-1 și condrocite. Structurile au fost menținute timp de
4 săptămâni, după care s-a analizat creșterea celulară și producția de
proteoglicani atât în cazul modelului cu proteină osteogenică-1 adăugată sub
formă de picături sau capsule cu eliberare lentă temporizată.
Studiul a arătat că condrocitele umane
sunt capabile să dezvolte cartilaj prn metoda ingineriei tisulare și oferă noi
progrese promițătoare în direcția ingineriei tisulare terapeutice în condiții
de laborator.
Sursa: www.dentistul.net
Acest articol a fost citit de 1364 ori.
|