|
Nanoparticulele și veninul de șarpe - noi metode de diagnostic |
|
|
|
22 Martie 2007 |
O moleculă complexă și un venin de șarpe ar
putea oferi cercetătorilor o nouă metodă de încredere pentru diagnosticarea
bolilor și dezvoltarea de noi droguri. Cercetătorii de la Purdue University au
atașat un capăt liber marcat la o nanomoleculă complexă, numită dendrimer, pe
care ulterior au legat-o de proteinele specifice din celulele vii din veninul
de la șarpele cu clopoței.
Oamenii de știință vor să găsească o metodă mai
bună pentru constatarea prezenței, concentrației și funcției proteinelor
implicate în fiziopatologia bolilor. Ei speră în egală măsura că noua metodă va
facilita și va eficientiza modul de diagnostic al bolilor și în cazul celulelor
umani vii.
“Majoritatea metodelor de diagnostic se
aplică pe mostre de sânge sau de țesut care trebuiesc prelucrate în recipiente
speciale de laborator” a afirmat Andy Tao, biochimist la Purdue și cercetător
șef în studiul de față. Deoarece interacțiunile moleculare și funcțiile
proteice sunt disturbate atunci când mostrele sunt recoltate, cercetătorii nu
pot obține o imagine exactă a mecanismelor biochimice aflate în legătură cu
afecțiuni cancerigene sau cardiace. Tao și echipa sa au folosit dendrimerii
deoarece aceștia pot traversa eficient peretele celular provocând disturbări
minime asupra celulei respective iar apoi “etichetează” proteinele specifice cu
capete izotopice în timp ce celulele sunt vii. Această manevră permite
oamenilor de știință să determine rolul pe care îl joacă proteinele în anumite
boli.
Proteinele sunt cărăușii informațiilor
genetice la nivel celular, provocând modificări biochimice care vor determina o
celulă să se comporte normal sau anormal. De asemenea proteinele au un rol
important în direcționarea răspunsurilor imune.
Referatul privind strategia de
descoperire a proteinelor și a SoPIL (soluble polymer-based isotopic labeling)
a fost publicat în Chemical Communications și în Chemical Biology. Tao a
subliniat că pentru a studia proteinele și funcțiile acestora, echipa de
cercetare dorește să le mențină în mediul lor natural, să observe modul de
interacțiune al moleculelor: “recoltarea mostrelor de sânge, celule sau țesut
pentru a extrage și a studia proteinele în vase de laborator avariază eșantioanele
și distruge mediul natural”.
Echipa de cercetare a folosit celule
din venin de șarpe deoarece acesta conține o concentrație foarte înaltă de
proteine similare cu cele din sângele uman. Aparent proteinele iau parte la
procesele biochimice ce au rol în coagulare și în procesul de sângerare.
Înțelegerea modului de acțiune al proteinelor ar putea ajuta la determinarea
predispoziției pentru afecțiuni cardiace și neoplazii și ar fi folositoare
pentru diagnosticarea și dezvoltarea unor noi terapii.
În studiile următoare Tao dorește să
investigheze modul în care dendrimerii sunt capabili să pătrundă cu atâta
ușurință în celule, ce se întâmplă cu aceștia odată ce au ajuns în celulă și
dacă există vreun efect pe termen lung.
Acest articol a fost citit de 1617 ori.
|