|
21 Martie 2008 |
 Din datele Colegiului Medicilor din România
(CMR), peste 4% din totalul medicilor cu drept de practică - adică peste 1.000
de medici au părăsit România. Principalele zone în care s-a înregistrat
migrație externă sunt București - 494 de medici, județul Iași - 256 de medici și județul Timiș - 131
de medici. Dintre aceștia, peste 90% au solicitat eliberarea de certificate
pentru țări
din Uniunea Europeană, destinațiile favorite
fiind Franța, Germania și Marea Britanie, a subliniat, cu prilejul Adunării
Generale a CMR, dr. Aurora Dragomirișteanu. Cele mai cerute specialități în
aceste țări sunt: medicina de familie, terapia intensivă și psihiatria.
Între principalele cauze care au dus la
această situație, care este valabilă și în alte țări, se află - potrivit OMS -
scăderea veniturilor, absorbția tinerilor specialiști, rata șomajului, declinul
ofertei de personal (intrarea în sistemul de formare) și părăsirea domeniului -
migrarea către alte domenii economice (reprezentanți de firme farmaceutice,
domenii non-medicale). Pentru stoparea acestui fenomen, pentru instituțiile
implicate și cu responsabilități în diminuarea amplorii fenomenului migrației
medicale și a efectelor negative ale acestuia asupra sistemului de sănătate din
România, aceste cauze trebuie să constituie o prioritate, se apreciază în
studiul prezentat de CMR, privind migrația medicilor. Stabilirea unor politici
și acorduri bilaterale agreate cu țările de destinație care să permită
controlul fluxului migrației prin crearea premizelor pentru migrare temporară,
schimburi de experiență între cele două țări, suport pentru dezvoltare
profesională asigurat de țara de destinație constuie alte puncte care trebuie
avute în vedere de responsabii din domeniul
. La acestea se adaugă compensarea
cu alte resurse în schimbul medicilor care au emigrat, formarea de medici
pentru export - peste nevoile din țară - cu
stabilirea de acorduri cu țările donatoare pentru acoperirea costurilor de
formare.
Potrivit studiului prezentat de CMR,
Ministerul Sănătății trebuie să se implice în managementul crizei de personal
sanitar, cu accent pe implementarea (IHR) Regulamentului Internațional din
Domeniul Sanitar. O altă preocupare trebuie să fie pentru asigurarea
veniturilor cu recunoașterea valorii sociale a muncii medicilor. Implicarea
comunității locale, mai ales pentru asigurarea cu medici de familie în rural
(prin susținerea costurilor de transport, amenajarea și dotarea spațiului etc)
este, de asemenea, foarte importantă, mai relevă studiul.
O atenție deosebită trebuie acordată și
elaborării unui plan de formare și dezvoltare a resurselor umane, care să ia în
considerare intrările și ieșirile la nivel de sistem și de specialitate, care
să fie agreat de toate instituțiile implicate în formarea medicilor.
Prof. dr. Florin Popa, rectorul
Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila'', a declarat pentru Rompres
că studiul prezentat este un compendiu al literaturii în domeniu. El a
menționat că s-a făcut o analiză, dar fără să se ofere soluții concrete, iar
CMR ar trebui să se orienteze spre acest lucru. În legătură cu migrația
medicilor, rectorul UMF "Carol Davila" a opinat că acceptarea
medicilor români în țări precum Franța, Anglia, Germania
este un lucru bun pentru școala românescă de medicină, dar trebuie luate măsuri
pentru a reduce fenomenul migrației.
Acest articol a fost citit de 3336 ori.
|
