DuminicĂ, 12 Februarie 2012
Prima pagină | Despre site | Forum | Contact
Markerii de activitate biologică în bolile inflamatorii intestinale Listeaza E-mail
08 Martie 2007
ImageÎn mod tradițional activitatea afecțiunilor inflamatorii intestinale este evaluată printr-un indice de activitate clinică care cuantifică simptomele clinice și printr-un indice endoscopic care evaluează gradul inflamației. Indexul clinic oferă o măsură indirectă a activității bolii și poate să nu prezică cu acuratețe activitatea inflamatorie. Endoscopia și examinările histologice sunt precise dar fac parte din metodele invasive și costisitoare. Iată de ce există o permanentă căutare a biomarkerilor ce se pot folosi în cuantificarea activității bolii și a riscului de recădere. Markerii de activitate biologică reprezintă o cale obiectivă de evidențiere a inflamației și ar putea juca un rol adjuvant sau chiar primordial în evaluarea activității bolii și în prezicerea recăderilor.
  Un studiu recent publicat subliniază faptul că nivelele reactanților de fază acută se corelează cu activitatea bolii unii dintre aceștia putând fi folosiți în ajutorul prezicerii recăderilor.
  VSH-ul este un reactant de fază acută ale cărui nivele sunt influențate atât de morfologia eritrocitelor cât și anumiți constituenți plasmatici, cum ar fi imunoglobulinele. În bolile inflamatorii intestinale există o variație a concetrației mai multor proteine serice, unele dintre acestea având timpi de înjumătățire mult crescuți, fapt ce face ca VSH-ul să nu răspundă rapid la modificările statusului clinic(VSH-ul scade doar în câteva zile în ciuda îmbunătățirii clinice rapide). În colita ulcerativă există o bună corelație între activitatea bolii și VSH cu toate că acesta poate fi normal în proctite și proctosigmoidite. În boala Crohn VSH-ul pare a fi un indice cu acuratețe mai scăzută în măsurarea activității bolii. Așadar VSH-ul crește odată cu creșterea activității bolii acest fapt corelându-se mai bine cu afectarea colonului și nereflectând afectarea intestinului subțire.
  Orosomucoidul (α1-acid glycoprotein), este o proteină de fază acută sintetizată la nivel hepatic ca răspuns la injuria tisulară, inflamație sau infecție și poate avea și rol de imunomodulator. Nivelele circulante de orosomucoid se corelează cu activitatea bolii dar timpul de înjumătățire de 5 zile îl limitează ca indicator al îmbunătățirii activității bolii.
  Timpul de înjumătățire redus al proteinei C reactive(PCR) de doar 19 ore face din acesta un marker valoros în detectarea bolii active. În boala Crohn nivelele serice ale PCR se corelează cu boala activă. Aceeași tendință se poate observa și în rectocolita ulcero-hemoragică(RCUH) însă nivelul PCR este mai scăzut decât în cazul bolii Crohn. Într-un studiu recent nivele crescute ale PCR au fost în mod semnificativ asociate cu o activitate clinică moderat-severă, cu boală activă ileo-colonoscopic și cu inflamație severă din punct de vedere histologic însă nu cu o imagistică anormală a intestinului subțire în cazul bolii Crohn. În RCUH nivele crescute ale PCR au fost asociate în mod semnificativ cu activitate clinică severă, cu boală activă colonoscopic dar nu cu inflamație din punct de vedere histologic. Cu toate acestea unii pacienți au valori săzute ale PCR în faza acută a bolii, aceștia având cel mai frecvent o afectare exclusivă a ileonului.
Valoarea PCR ca predictor al recăderilor este controversată.
  Leucocitoza nu este un indicator folositor în practica clinică având în vedere faptul că numărul leucocitelor poate fi afectat de o paletă extrem de largă de alți factori. Numărul trombocitelor se corelează cu boala activă însă nu se folosește în practică deoarece atât hemoragiile cu alte localizări cât și anemia feriprivă pot cauza trombocitoză.
  Citokinele și moleculele de adeziune sunt crescute în boala activă în mod inconstant. Expresia citokinelor proinflamatorii este marcat crescută la nivelul mucoasei interstinale la pacienții cu boală intestinală inflamatorie activă însă această constatare nu este întotdeauna acompaniată de concentrații serice crescute ale citokinelor.
  Markerii fecali sunt folositori în evaluarea activității bolii și a recăderilor.
  Calprotectina fecală este eliberată de la nivel celular în timpul activării sau distrugerii celulare putând fi ușor măsurată din fecale prin metoda ELISA dovedindu-se a fi un marker sensibil al activității bolii Crohn și corelându-se bine cu activitatea endoscopică și histologică a RCUH. Calprotectina fecală se normalizează în paralel cu vindecarea endoscopică în boala Crohn. Valoarea medie a calprotectinei fecale la indivizii sănătoși este de 2 mg/L cu o limită superioară de 10 mg/L.
Tibble et al au evidențiat că un nivel de 50 μg/g de calprotectină fecală este un marker sensibil și specific al recăderii atât în boala Crohn cât și în RCUH.(sensibilitate de 90%, specificitate de 83%)
  Lactoferina fecală se măsoară tot prin metoda ELISA concentrațiile normale fiind de 1.45 ± 0.4 μg/g crescând la câteva sute în boala inflamatorie intestinală activă. Concentrațiile lactoferinei fecale sunt crescute la pacienții cu boală inflamatorie intestinală activă față de bolnavii în remisie cu o specificitate cuprinsă între 85-90%. Nivele lactoferinei fecale cresc în mod semnificativ înaintea unei recăderi evidente clinic.
  Markerii biologici au fost de asemenea studiați pentru prezicerea recăderilor la pacienții cu boală intestinală inflamatorie aflați în remisiune. Brignola et al au formulat un index de prognostic bazat pe valorile VSH-ului, α2-globulinei și α1-glycoproteinei. Valori crescute(un index de prognostic peste 0,35) prezic recăderea într-un interval de 18 luni. Valorile normale nu prezic însă remisiunea la toți pacienții.
  Astfel se concluzionează că reactanții de fază acută și markerii fecali sunt folositori în stabilirea activității bolii în practica clinică iar în ceea ce privește citokinele și moleculele de adeziune sunt necesare încă o serie de date suplimentare. PCR, VSH-ul, interleukinele și markerii fecali sunt folositori în prezicerea recăderilor.

Acest articol a fost citit de 5321 ori.

Comenteaza articolul
Nume:
Titlu:
Comentariu:

Cod:* Code


Fii primul care comenteaza articolul
 
Meniu
Prima pagină
Știri medicale Știri generale Noutăți științifice Sănătate publică
Noutăți farmaceutice
Rezidențiat 2011
Terapii complementare Homeopatie Gemoterapie
Educație medicală
Conferințe EMC
Cursuri EMC
Conferințe internaționale
Examene
Resurse medicale
Lucrări științifice
Legislație medicală
Lista medicamentelor compensate și gratuite
Linkuri
Accesibil utilizatorilor înregistrați

www.postamedicala.ro vă trimite de două ori pe săptămână înștiințare gratuită prin e-mail despre toate noutațile apărute.

Medicamente compensate
Lista medicamentelor compensate din 1 ianuarie 2011(Ordinul CNAS 1103/29.12.2010):
Cartea de oaspeți
Vă invităm să semnați cartea de oaspeți postamedicala.ro

Știri generale
Noutăți științifice
Sănătate publică