|
Lentilele de contact de la origini până azi |
|
|
|
24 Noiembrie 2006 |
Lentilele de contact pot fi folosite în scop
terapeutic sau cosmetic și reprezintă lentile care sunt aplicate direct pe
cornee. Lentilele de contact îmbunătățesc vederea la fel ca și ochelarii dar
sunt foarte ușoare și aproape invizibile. Mulți producători de lentile de
contact le trasează o margine albastră pentru a le face vizibile în soluțiile
de curățat și păstrat.
Lentilele
de contact folosite în scop cosmetic sunt colorate pentru a masca aspectul
natural al ochiului.
Leonardo da Vinci este considerat
fondatorul principiilor generale ale lentilelor de contact în 1508 Codex of the
eye, Manual D, unde se descrie modificarea proprietăților corneei dacă
globii oculari sunt introduși într-un vas cu apă.Totuși, Leonardo nu a sugerat
utilizarea acestei metode în scopul corectării vederii, era mai interesat de
mecanismele acomodării vederii.
René Descartes a
propus o altă idee în 1636 și anume plasarea unui tub plin cu apă direct pe
cornee, partea de către cornee fiind concavă. Oricum, această idee nu a avut
succes întrucât era împiedicat clipitul.
În 1801, în timp ce urmărea mecanismele
acomodării vederii, omul de știință Thomas Young a construit un dispozitiv plin cu
apă care poate fi numit predecesorul lentilelor de contact. În acest dispozitiv
Young a introdus o mică piesă microscopică. În orice caz, nici Yang, la fel ca
și da Vinci nu avea ca scop corectarea viciilor de refracție.
Sir John Herschel,
în revista Encyclopedia Metropolitana din 1845 a propus două idei pentru
corectarea vederii: prima era “o capsulă sperică plină cu material gelatinos”
și “un mulaj pentru cornee care conținea un mediu transparent”, idei care nu au
fost testate.
Abia în 1887 cercetătorul german Adolf
Eugen Fick a construit primele lentile de contact. În timp
ce lucra la Zurich a fabricat primele lentile de contact care aveau un diametru
de 18-21mm, erau fabricate din sticlă brună grea și pe care le-a testat inițial
pe iepuri, apoi pe proprii ochi iar apoi pe un mic grup de voluntari. Pentru a
umple spațiul dintre sticla lentilei și suprafața corneei a folosit o soluție
din sirop de struguri. Cercetările sale au fost publicate în lucrarea
"Contactbrille", în revista Archiv für Augenheilkunde în martie1888.
Lentilele lui Fick erau mari și nu
puteau fi purtate mai mult de câteva ore. August Muller a
a încercat corectarea miopiei severe de care suferea cu ajutorul unor lentile
pe care le-a confecționat singur în 1888.
Lentilele din sticlă brună au rămas
singurul model de lentile de contact până în 1930 când a apărut
polimetil-metacrilatul (PMMA ori Perspex/Plexiglas), permițând fabricarea lentilelor din
plastic pentru prima dată.
În 1936 optometristul William Feinbloom
introdus lentilele de plastic care erau mai ușoare și mai ușor de utilizat.
Aceste lentile erau combinații între sticlă și plastic.
În 1950 au apărut primele lentile de
contact “corneene”. Acestea erau mult mai mici, acopereau doar corneea. În timp
aceste lentile PMMA au devenit tot mai sofisticate cu îmbunătătțirea
tehnologiei de fabricare.
Un dezavantaj importanat al lentileleor
PMMA este că oxigenul nu trece prin ele pentru a ajunge la cornee ceea ce poate
genera o serie de efecte adverse. La sfârșitul anilor ‘70 au început să apara
lentile permeabile pentru oxigen, acestea numindu-se “rigid gas
permeable“ sau RGP.
Pricipala realizare în acest domeniu îi aparține chimistului ceh Otto Wichterle
care
a publicat lucrarea "Geluri hidrofile pentru uz biologic" în jurnalul
Nature în 1959. Lentilele confecționate din acest material nu sunt rigide, sunt
permeabile pentru oxigen și sunt mult mai confortabile. În următorii 25 de ani
structura acestor lentile s-a îmbunătătțit, în 1999 apărând hidrogelurile
siliconate care combină permebilitatea pentru oxigen a siliconului cu comfortul
și performațele clinice a hidrogelurilor tradiționale.
Astăzi se estimează că în lume
aproximativ 125 de milioane de oameni folosesc lentile de contact pentru
diferite motive. Mulți consideră că au un aspect mai plăcut decât ochelarii.
Lentilele de contact sunt mai puțin afectate de vremea umedă, nu se aburesc și
păstrează întreg câmpul vizual. De asemenea sunt mai potrivite pentru a
practica diverse activități sportive.
sursa: www.sfaturimedicale.ro
Acest articol a fost citit de 1573 ori.
|