 În momentul în care o revistă germană a publicat un articol despre noile eforturi de a interzice fumatul în locuri publice, reacțiile cititorilor nefumători au fost violente și surprinzătoare, notează agenția de presă Reuters."Nu doresc să fiu privat de compania relaxantă a fumătorilor în restaurante și baruri", a scris David Harnasch din Freiburg, într-o scrisoare adresată săptămânalului german Der Spiegel. "Dacă hainele mele miros a fum de țigară, pot să le spăl - care este problema?" Yvonne Deim, din Munhen, a scris: ”A sta într-o cameră în care este fum de țigară pentru câteva ore mă deranjează mai puțin decât dacă fumătorii ar trebui să se ridice la fiecare câteva minute pentru a ieși afară să fumeze o țigară".
Guvernele din toată Europa interzic fumatul în locurile publice, dar împotrivirea față de noile restricții este foarte puternică în Germania, unde dreptul de a fuma a devenit o marcă apreciată a toleranței și libertății după cel de-al Doilea Război Mondial.
Sondajele de opinie arată că majoritatea populației și unul din doi nefumători se opun proiectului de interzicere a fumatului în restaurante și baruri.
Unii politicieni au afirmat că măsurile sunt prea draconice, iar țigara puternică a Germaniei, restaurantul și lobby-urile hoteliere acționează pentru a asigura că nu vor mai vedea lumina zilei niciodată.
Der Spiegel și-a făcut clară poziția sa prin publicarea unei țigări rupte în două pe coperta sa, alături de titlul "Fumatul - sfârșitul toleranței".
Lother Binding, un membru al Parlamentului și fost fumător, a pus și mai mult paie pe foc asupra acestui subiect controversat prin exercitarea unor presiuni pentru adoptarea unei noi legi care să interzică fumatul în toate locurile publice. Binding, 56 de ani, a declarat pentru Reuters că s-a văzut nevoit să exercite presiuni pentru legi mai stricte după ce a citit un studiu realizat de Centrul German de Cercetare a cancerului, de la Heidelberg, care a anunțat în termeni duri pericolele la care sunt expuși "fumătorii pasivi" sau fumătorii de mâna a doua.
"Acest lucru m-a convins că actuala lege nu merge suficient de departe", a declarat acesta referindu-se la cei doi ani în care s-a urmărit interzicerea fumatului în hoteluri și restaurante.
Tendința europeană
Aproape unul din trei adulți germani fumează în mod regulat și aproape 140.000 de germani mor în fiecare an din cauza unor boli datorate fumatului, număr semnificativ mai mare decât al deceselor cauzate de accidentele rutiere, alcool, droguri sau SIDA. Unele studii demonstrează că între 3.000-4.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv.
Propunerea lui Binding de interzicere a fumatului are scopul de a diminua aceste numere și de a alinia legea germană la cea a partenerilor europeni.
Irlanda a fost prima țară din lume care a interzis fumatul în locurile publice, în anul 2004. Apoi au urmat Italia, Suedia, Scoția, Norvegia și Spania în anumite grade. Belgia, Marea Britanie, Irlanda de Nord și Portugalia sunt așteptate să introducă reguli noi și mai aspre anul viitor.
Dar Binding se confruntă cu o puternică descurajare în Germania, unde accizele pe tutun aduc beneficii de peste 14 miliarde de euro anual și unde clasa politică este dominată de generația 1968 pentru care fumatul a fost asociat cu noțiunile de libertate și risc.
Germania este singura țară a UE care a ignorat lupta blocului în ceea ce privește interzicerea reclamelor la țigări.
Oficialii germani s-au opus interzicerii fumatului în timpul meciurilor Campionatului Mondial de fotbal din această vară, deși o astfel de interdicție există din anul 2002 și este planificată și pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 și pentru Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud din 2010.
Operatorul german al căilor ferate, Deutsche Bahn, este printre ultimii din Europa care mai permit fumatul în trenuri. Peste 600.000 de automate de unde se pot cumpăra țigări, amplasate pe străzile orașelor, permit oamenilor de toate vârstele să își cumpere țigări la orice oră, în condițiile în care orarul magazinelor este reglementat de lege.
Unii politicieni sprijină propunerea lui Binding, printre aceștia numărându-se și ministrul agriculturii și pentru Protecția consumatorului, Horst Seehofer. Dar alții, cum ar fi liderul social-democraților, parlamentarul Peter Struck, și liderul conservator UCD, Wolfgang Bosbach, susțin că o interzicere a fumatului în locurile publice ar merge mult prea departe. Cancelarul german Angela Merkel, fostă fumătoare, care fuma un pachet de țigări pe zi, și-a anunțat sprijinul pentru aplicarea unor legi mai severe, dar nu a mers până acolo încât să sprijine o interzicere totală.
Moștenirea nazistă
Robert Proctor, profesor la Universitatea Stanford și autorul cărții "Războiul nazist împotriva cancerului", susține că unul dintre motivele pentru care mișcarea antifumat din Germania este atât de slabă se datorează faptului că este umbrită de ositlitatea naziștilor față de fumat.
Luftwaffe /Forțele aeriene germane/ a interzis fumatul în 1938, iar un an mai târziu șeful SS, Heinrich Himmler, a făcut același lucru pentru toți ofițerii SS și poliția care purta uniformă. Sub regimul nazist, fumatul era interzis în multe locuri de muncă, birouri guvernamentale, spitale și case de odihnă.
Hitler, care nu s-a atins de tutun sau de alcool, a donat 100.000 de RM /Reichsmark/ din banii săi, în 1941, pentru primul institut din lume care studia pericolele datorate tutunului. Condus de către entuziastul nefumător și antisemit Karl Astel, institutul a elaborat primul studiu amplu referitor la asocierea dintre fumat și cancerul la plămâni.
"După război, industria tutunului a profitat de conexiunea cu nazismul - idee care, dacă Hitler ar fi aplicat-o, ar fi fost ceva teribil", a declarat Proctor. "Mișcarea antifumat din Germania a fost portretizată ca intolerantă și în esență fascistă".
Cosumul de tutun pe cap de locuitor în Germania a scăzut la mai mult de jumătate în perioada 1940-1950. Dar, în conformitate cu Planul Marshall, un miliard de țigări americane în exces au fost îmbarcate spre Germania, iar rata fumatului a revenit repede la cotele de dinainte de război. Totodată, gestul de a aprinde o țigară a fost asociat cu noile valori ale toleranței și libertății.
Industria tutunului beneficiază încă de aceste asociații.
Reemtsma, o unitate din cadrul Imperial Tobacco Group și cea de a treia companiede tutun din Germania, a anunțat că se opune planului lui Binding privind interzicerea fumatului, fiind de părere că actuala legislație menține un mai bun echilibru între fumători și nefumători.
"Suntem de părere că o interzicere generală a fumatului nu este o soluție", a declarat purtătorul de cuvânt al Reemtsma, Sebastian Blohm. "Nu există evidențe clare că fumatul pasiv ar duce la probleme serioase de sănătate. Riscurile sunt asemănătoare cu cele privind afectarea creierului în cazul folosirii telefonului mobil. Niciunul dintre acestea nu este semnificativ", a mai subliniat Blohm. (Rompres)
Acest articol a fost citit de 1378 ori.
|
