 Cercetătorii sunt pe cale să decodifice genomul Omului de Neanderthal. Deja în etapa
actuală a cercetărilor, a devenit foarte clar că masculii de Neanderthal se
împerecheau cu vechile reprezentante ale Homo
Sapiens, notează cotidianul rus Gazeta.Ru. Cercetătorii germani sunt
pe cale să decodifice în totalitate genomul Omului de Neandrethal. Pentru prima
dată, ei au reușit să citească, din fosilele rămase, șiruri destul de lungi de
ADN nuclear. Descoperirea
este cu atât mai importantă cu cât până la această oră
fusese decodificată doar o parte din ADN-ul mitocondrial (ADNmt, care se
transmite doar de la mamă, spre deosebire de ADN-ul nuclear, care conține cu
mult mai multe informații).
După cum au anunțat specialiști ai
Institutului de antropologie evoluționistă Max Planck din Leipzig, în timpul
unei conferințe care a avut loc în laboratorul Cold Spring Harbor din Lond Island, această cercetare a fost
posibilă grație noii metode de obținere a unor informații genetice din molecule
ADN scoase din fosile. Acum, este posibilă asamblarea teoretică a tuturor
datelor obținute în ceva unic ce se apropie de genomul total al Omului de
Neanderthal.
Echipa de geneticieni, în frunte cu profesorul Svante Paabo, a reușit să
izoleze fragmente lungi de material
genetic, preluate de la un bărbat care a locuit acum 45.000 de ani pe teritoriul Croației actuale. Fosila bărbatului a fost descoperită în peștera Vindija din apropiere de Zagreb. În linii mari, proiectul
privind decodificarea genomului oamenilor de Neanderthal este menit să arate
cât de aproape sau, dimpotrivă, cât de departe este specia Homo
neanderthalensis de specia Homo sapiens.
În total, în urma eforturilor depuse de
Paabo și colegii săi, s-a reușit sistematizarea unui număr de circa un milion de perechi de baze azotate -
cele mai simple "cărămizi", care unesc șirul dublu al ADN, ceea ce
reprezintă 0,03 la sută din tot ADN-ul unui om de Neanderthal (pentru
comparație: în mod estimativ, în genomul omului de astăzi intră 2,9 miliarde de
baze azotate). Cu ajutorul unor metode tradiționale de secvențializare, la ora
actuală au fost sistematizate încă 75.000 de perechi de baze.
Potrivit datelor preliminare,
cromozomul Y al Omului de Neanderthal, care se transmite pe linie bărbătească
și care lipsește la femei, se deosebește foarte tare de cromozomul analog al
omului contemporan, dar și al cimpanzeului, fiind un cromozom mai puternic ca
ceilalți. Astfel, se poate presupune că o oarecare împerechere dintre speciile
Homo Sapiens și Omul de Neanderthal a avut, totuși, loc, pentru că în caz
contrar nu s-ar fi înregistart o modificare a cromozomului Y.
În anul 2004, analiza ADN-ului
mitocondrial (ADNmt) a patru oameni de Neanderthal și a cinci oameni primitivi
- studiu condus de același Svante Paabo - a demonstrat: este puțin probabil ca
Homo sapiens și Homo neanderthalensis să se fi împerecheat, iar dacă au și avut
loc astfel de relații, atunci doar sub forma unor excepții. Este posibil ca
acest lucru să fi fost împiedicat de diferențele fizice ce existau între cele
două specii - aceste diferențe sunt destul de mari, cu toate că în plan genetic
cele două specii ale omului sunt cu mult mai aproape una de alta decât alte
primatele care astăzi se împerechează cu succes. În final, la acea dată cercetătorii
au ajuns la concluzia că omul de astăzi nu poate fi considerat urmașul Omului
de Neanderthal, deoarece ADNmt al omului modern nu corespunde cu ADNmt al Homo
neanderthalensis.
Acum, însă, s-a aflat că oamenii de astăzi au unele gene ale Omului
de Neanderthal. Cu alte cuvinte, masculii Homo neanderthalensis s-ar fi
împerecheat cu femelele Homo sapiens, lucru demonstrat de analiza ADN-ului
nuclear și ADNmt din fosilele Omului de Neanderthal. Dacă acest lucru nu s-ar
fi întâmplat, atunci în fosilele Homo neanderthalensis nu ar fi fost
descoperite ADNmt de la Homo sapiens. (Rompres)
Acest articol a fost citit de 1974 ori.
|
