Ziua Mondială a Hepatitei a fost marcată, marți, prin lansarea la București a studiului 'Hepatita C, prevalență și probleme la nivel regional'. Obiectivul cercetării a constat în realizarea unei evaluări epidemiologice și economice a efectelor virusului hepatitei C. 'Un astfel de studiu este extrem de util având în vedere faptul că discutăm despre o boală pentru care estimările nu sunt deloc încurajatoare. Mai mult, lipsa unui vaccin este un factor important în
creșterea numărului de infectări cu virusul hepatitei C. Studiul a evidențiat faptul că, în toate țările supuse analizei, incidența infecției cu virusul hepatitei C este cea mai ridicată în grupul de vârstă 30 - 44 de ani, cel mai productiv grup din punct de vedere economic', a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
În România, tratamentul pentru hepatita cronică B sau C este compensat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pentru a intra în schema de tratament, pe baza dosarului medical pacienții sunt înregistrați pe listele de așteptare. 'Accesul la tratament pentru hepatita cronică B sau C s-a îmbunătățit în ultimii ani. Spre exemplu, prin comparație 2008 - 2009, s-a trecut de la o durată maximă a așteptării de doi-trei ani (2008) la maxim 12 luni (2009). Acest lucru a fost posibil printr-o fluidizare transparentă a prelucrării dosarelor la Comisia CNAS, fapt care a dus la o creștere importantă a numărului pacienților tratați în 2009 cu 2.433 pentru hepatita cronică C și cu 655 pentru hepatita cronică B. Mai mult, pentru hepatita cronică C, vă pot spune că pentru prima dată de la inițierea tratamentului antiviral lista de așteptare s-a redus cu peste 20%', a declarat prof. dr. Oliviu Pascu, de la Comisia pentru Hepatite din CNAS.
În premieră la nivel local, studiul 'Hepatita C - incidență și conștientizare' a vizat determinarea gradului de conștientizare a gravității hepatitelor, a prevalenței și incidenței persoanelor expuse riscului. 'Rezultatele studiului generează o imagine de ansamblu asupra datelor din teritoriu. Faptul că 78% dintre persoanele nediagnosticate nu știu care sunt factorii de risc de contaminare cu virusul hepatitei C reprezintă un semnal de alarmă. Nu trebuie să uităm că, având o evoluție asimptomatică, diagnosticarea ajunge să se facă în stadii avansate când costurile de tratament cresc din cauza apariției complicațiilor', a declarat prof. dr. Ioan Sporea.
'Datele rezultate în urma acestor studii conduc către o direcție clară. Mai precis, spre necesitatea luării unor măsuri imediate pentru diagnosticarea precoce. Este de neconstestat faptul că infecția cu virusul hepatitei C reprezintă o problemă de sănătate publică. Prin diagnosticare precoce, putem avea un dublu beneficiu - pacientul va putea să intre în schema de tratament astfel încât șansele de însănătoșire să crească
. În același timp, costurile de tratament se vor reduce prin evitarea tratării complicațiilor - ciroză sau cancer hepatic', a declarat prof. dr. Șerban Rădulescu membru al Comisiei de Sănătate din Senat.
'Ca reprezentant al pacienților cu afecțiuni hepatice, după un an de activitate, mă bucură faptul că hepatitele cronice, B și C, sunt în atenția autorităților. Pentru noi, pacienții, este extrem de important să avem o legătură permanentă cu medicii, să fim informați cu privire la tratament și la etapele pe care le avem de parcurs. Discuțiile cu pacienții duc toate către aceeași concluzie - perioada grea nu se oprește după încheierea tratamentului. Avem nevoie de suport psihologic. Avem nevoie de informații și acces la tratament pentru cât mai mulți dintre noi', a declarat Marinela Debu, președinta APAH-RO.
În premieră pentru România, au fost prezentate studii privind prevalența, incidența și atitudinile față de boală, tratament și acces la tratament. Studiile au fost realizate la nivel regional și local, în anul 2009. În România, țara cu cel mai mare număr de persoane infectate cu HCV, sunt aproximativ un milion de români infectați cu virusul hepatitei C.
Tratamentul injectabil este compensat 100%, cel oral este compensat 25% de CNAS restul fiind suportat de companiile farmaceutice. O parte din testele de laborator nu sunt acoperite de CNAS, sub 1% dintre cei infectați având acces la tratament în fiecare an - 4.500 de pacienți/an. În funcție de vârstă, sex, consum de alcool, co-infecție cu HIV, rata progresiei variază între 20 și 50 de ani.
Aproximativ 20 - 30% dintre cei infectați dezvoltă ciroză în aproximativ 20 de ani: dintre aceștia, 1- 5% prezintă un risc crescut de a dezvolta carcinom hepatocelular. Incidența virusului hepatitei C, în cele 16 țări incluse în studiu, variază de la 0,9 (Ungaria) la 0,33 (Letonia) la 100.000 de locuitori. În regiune (Europa Centrală și de Est) nu există programe de monitorizare și screening. Belarus, Cehia și Letonia au pus bazele unor sisteme naționale de monitorizare. Croația, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia și Rusia au inițiat programe de screening pentru grupele de risc.
Testele pentru diagnosticarea infecției cu virusul hepatitei C sunt costisitoare și nu sunt disponibile în circuitul de rutină al serviciilor medicale. Tratamentul este disponibil, dar este de durată (6 - 12 luni).
Cele mai mici costuri sunt în Estonia și Belarus, iar cele mai ridicate sunt în Rusia și Ungaria. Costurile tratamentului în stadii avansate ale bolii sunt de 13 până la 28 de ori mai ridicate decât costurile tratamentului într-un stadiu incipient./Agerpres/
Ziua Mondială a Hepatitei a fost marcată, marți, prin lansarea la București a studiului 'Hepatita C, prevalență și probleme la nivel regional'. Obiectivul cercetării a constat în realizarea unei evaluări epidemiologice și economice a efectelor virusului hepatitei C. 'Un astfel de studiu este extrem de util având în vedere faptul că discutăm despre o boală pentru care estimările nu sunt deloc încurajatoare. Mai mult, lipsa unui vaccin este un factor important în
creșterea numărului de infectări cu virusul hepatitei C. Studiul a evidențiat faptul că, în toate țările supuse analizei, incidența infecției cu virusul hepatitei C este cea mai ridicată în grupul de vârstă 30 - 44 de ani, cel mai productiv grup din punct de vedere economic', a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătății.