 Sistemul de sănătate din România este muribund, clătinându-se sub presiunea reducerilor bugetare decise de guvern. Cazul de la maternitatea Giulești este emblematic pentru punctele slabe ale sistemului de sănătate românesc, notează Financial Times /FT/ în ediția de ieri. La maternitatea Giulești din București un calm straniu a înlocuit agonia ''mistuitoare'' înregistrată cu ceva mai mult de o lună în urmă, când un incendiu a distrus o unitate de terapie
intensivă, provocând moartea a șase bebeluși prematuri și arsuri grave altor câtorva. Spitalul s-a redeschis recent după reparații extinse, dar o umbră neagră planează încă asupra sistemului de sănătate muribund din România, care scârțâie sub presiunea reducerilor bugetare.
Procurorii care s-au ocupat de cazul Giulești și-au concentrat atenția asupra unei asistente medicale care și-a părăsit postul în momentul crucial, când incendiul s-a declanșat probabil din cauza unor cabluri electrice defecte.
Profesioniștii din domeniul medical se întreabă însă de ce doar o singură asistentă a trebuit să aibă grijă de atât de mulți copii și subliniază că spitalul nu și-a putut permite sa instaleze un sistem de protecție împotriva incendiilor.
"Acest eveniment a relevat exact punctele slabe ale sistemului de sănătate românesc", a afirmat Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.
Accidentul nu ar fi putut surveni într-un moment mai rău pentru guvernul care se confruntă cu o reacție politică împotriva reducerilor decise de el, subliniază FT. După o contracție de 7,1% anul trecut, se prevede că economia românească se va reduce cu încă 1,9% anul acesta, în parte din cauza reducerilor bugetare necesare în temeiul acordului de creditare cu 20 de miliarde de euro, încheiat cu Fondul Monetar Internațional /FMI/.
Guvernul a convenit în luna mai să reducă salariile din sectorul public cu 25% și beneficiile cu 15%, iar ulterior a crescut TVA-ul cu 5 procente, la 24%, în scopul de a menține deficitul în ținta de anul acesta, de 6.8%, amintește FT.
Într-o încercare de a resuscita șansele în scădere ale guvernului, premierul Emil Boc l-a demis luna trecută pe ministrul său de finanțe și alți cinci miniștri. Dar având doar o majoritate subțire în parlament, Boc rămâne vulnerabil și nu este sigur că va depăși o moțiune de încredere, ce va avea loc probabil la sfârșitul acestei luni, consideră ziarul britanic. Personalul medical s-a numărat printre miile de angajați din sectorul public care au organizat proteste anti-austeritate în România, în ultimele săptămâni
. Personificând starea de spirit furioasă a populației, 100 de lucrători de spital au încercat luna trecută să ia cu asalt o clinică din Brăila, oraș în estul României, în cadrul unui protest împotriva reducerilor din sistemul de sănătate.
Spitalele românești au luptat ani de zile pentru a oferi un standard decent de îngrijire, în special în afara capitalei, unde pacienții trebuie să-și cumpere uneori ei înșiși medicamentele și să-și aducă mâncarea de acasă.
Finanțarea sănătății a crescut în anii anteriori crizei, dar contribuțiile de asigurări sociale sunt acum în scădere în contextul în care șomajul crește. În consecință, România va cheltui numai 3,9% din PIB pentru asistența medicală anul acesta, mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene.
În condițiile în care bugetele sunt epuizate, multe spitale au fost lăsate într-o situație proastă, cu datorii. FMI a cerut guvernului să plătească 1,9 miliarde de lei arierate companiilor, în principal în sectorul asistenței medicale, înainte de a elibera țării ultima tranșă de împrumut luna trecută. Bucureștiul a alocat noi fonduri bugetului sănătății în luna august, dar o mare parte dintre acestea vor fi folosite pentru a acoperi datoriile restante. Miniștrii sunt în favoarea introducerii co-plăților, a descentralizării și a consolidării ca modalitate de a face sistemul mai eficient, dar se confruntă cu rezistența publică față de închiderea unor spitale și reducerea locurilor de muncă.
"Dacă sistemul nu este reformat, nu contează câți bani ai pompat în el, va merge în pierdere", a declarat Richard Florescu, director pentru programe sociale în cadrul biroului din București al Băncii Mondiale.
Există temerea că această situație proastă s-ar putea agrava odată cu valul de medici și asistente medicale care părăsesc România pentru un salariu mai bun în străinătate. După ce românii au câștigat dreptul de a călători liber în UE, în 2007, peste 6.000 din cei 41.000 de medici ai țării s-au alăturat exodului de creiere. În acest an, se prevede că aproximativ 2.500 își vor face bagajele, în parte ca urmare a reducerii salariale cu 25%.
FT amintește că România are doar 1,9 medici la 1.000 de locuitori, jumătate din media UE. Un rezident medical tipic din România va câștiga anul acesta aproximativ 250 de euro pe lună, în comparație cu o medie UE de 1.400 de euro.
Personalul spitalicesc își suplimentează frecvent venitul cu bani neoficiali de la pacienți, în valoare totală estimată la 300 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale din 2005. Se presupune că suma nu ar fi scăzut de atunci, precizează FT./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 545 ori.
|
