 Unul dintre instrumentele pe care mulți dintre maeștrii fitoterapiei
tradiționale și gemoterapiei le folosesc pentru studiile privind efectul
extractelor din muguri și țesuturi tinere din plante este electroforeza. De multe ori, medicii indică această analiză numai pentru monitorizarea
funcției ficatului, în diferitele suspiciuni ale afectării sale. Dar
electroforeza este un instrument important pentru evaluarea stării
proteinelordin organism, nu numai a celor hepatice, întrucât modificările sale
apar în multiple probleme de sănătate. Hipoalbuminemia apare în multe
situații patologice, cele mai frecvente fiind:
nefroza lipodiciă și nefropatii
bolile hepatice – hepatite virale, ciroză hepatică, neoplazii, etc
bolile aparatului digestiv caracterizate prin pierderi excesive de proteine
(prin vărsături, diaree, adsorbție insuficientă a alimentelor)
boli de piele, precum eritem bulos, pemfigus, eczeme
hemoragii masive, sindroame post-operatorii
artrita reumatoidă, boli de sânge etc. Alfa-globulinele sunt crescute în
procese inflamatorii și necrotice de origine diversă, în stres, în afectări
cronice ale rinichilor (nefropatii cronice) și în unele tumori, mai ales
însoțite de complicații (inflamații, necroze). Beta-globulinele cresc notabil în
arterioscleroză, în hiperlipidemii, în tendință familială la lipoame
(xantomatoză familială), în nefropatii în general, în hepatopatii puțin grave
(în care uneori pot fi și ușor scăzute), în unele boli de piele, în tbc sau în
unele plasmocitoame. Gama-globulinele sunt frecvent
crescute ca urmare a stările de hiperreactivitate a sistemului mezenchimal. Cel
mai frecvent creșterea gama-globulinelor se întâlnește în afecțiunile
infecțioase, fiind o expresie a mecanismelor declanșate în organism de apărarea
imunitară. Hiper-gama-globulinemia apare în organism, printre altele, în
hepatopatii cronice, ciroză hepatică, necroză hepato-celulară, tumori maligne,
în unele forme de mielom. În schimb, scăderea gama-globulinelor, cu sindromul
hipo-gama-globulinic apare în bolile infecțioase însoțite de grave tulburări
ale sintezei anticorpilor, în nefroze etc.
De regulă, pe traseul electroforetic apar modificări ale mai multor fracțiuni
globulinice, funcție de patologia existentă. Extractele din muguri și țesuturi
tinere din plante au dovedit, prin studii în laborator și clinice, că pot
reechilibra modificările electroforetice, în paralel cu ameliorarea clinică în
sindroame definite.
Astfel, o hiper-alfa-globulinemie a
fost ameliorată net prin folosirea Extractului din muguri de Arin negru- Alnus glutinosa MG=D1,
Extractului din muguri de Mesteacăn pufos- Betula pubescens MG=D1, Extractului
de Cimișir- Buxus sempervirens MG=D1) Extractului din muguri de Fag- Fagus sylvatica
MG=D1, Extractului din muguri de Coacăz- Ribes nigrum MG=D1 și Extractului din
mlădițe de Măceș- Rosa canina MG=D1. Combinațiile Extractelor mai sus enumerate
se realizează funcție de patologia care determină hiper-alfa-globulinemia.
Într-o inflamație acută, traseul
electroforetic prezintă o hipo-albuminemie, combinată cu o
hiper-alfa2-globulinemie – și aceasta este normalizat prin folosirea
Extractului din muguri de Arin negru- Alnus glutinosa MG=D1, Extractului din
Mesteacăn pufos- Betula pubescens MG=D1, a Extractului din muguri de Frasin-
Fraxinus excelsior MG=D1, Extractului din muguri de Plop- Populus nigra MG=D1
și a Extractului din muguri de Coacăz negru- Ribes nigrum MG=D1.
O inflamație cronică se
caracterizează printr-o hipo-albuminemie, o hiper-alfa2-globulinemie și o
hiper-gama-globulinemie, iar traseul electroforetic poate fi normalizat prin
folosirea Extractelor din muguri de Arin alb- Alnus incana MG=D1, Extractului
din mlădițe de Cimișir- Buxus sempervirens MG=D1, Extractului din mlădițe de
Iarbă neagră- Calluna vulgaris MG=D1, Extractului din muguri de Carpen-
Carpinus betulus MG=D1, Extractului din muguri de Nuc- Juglans regia MG=D1),
Extractului din mlădițe de Măceș- Rosa canina MG=D1 și Extractului din mlădițe
de Viță de vie- Vitis vinifera MG=D1.
Toate combinațiile practice utilizate din extractele de mai sus se realizează
funcție de patologia existentă. De regulă, se combină maxim trei extracte
glicero-alcoolice odată, timp de 2-3, maxim 6 luni de tratament, după care se
face o pauză sau se schimbă combinația de extracte utilizate.
Am dat câteva exemple de modificări ale traseelor electroforetice care pot fi
influențate prin intermediul Extractelor glicero-alcoolice. Există nenumărate
astfel de descrieri ale studiilor paraclinice cu Extractele din muguri, care
pot fi citite în detaliu în cuprinzătorul Compendiu de Gemoterapie Clinică
scris de Fernando Pitera. Dr. Sorina Soescu
Acest articol a fost citit de 3347 ori.
|
