|
Diagnosticul gripei aviare dificil de stabilit la om |
|
|
|
27 Noiembrie 2006 |
 Atât simptomatologia cât și consecințele clinice ale
gripei aviare pot fi deosebit de variabile și greu detectabile chiar cu
ajutorul testării rapide pentru virusul H5N1, susține un articol apărut în New England Journal of Medicine în data
de 23 noiembrie a.c. Din cei 16 pacienți urmăriți în cele două studii prezentate
în articol, 13 au fost copii și rata mortalității s-a ridicat la 50%. Doi dintre
cei trei pacienți adulți și 6 copii au decedat.
Dr. Ahmet
Faik Oner, de la Universitatea Yuzuncu Yil din Van, Turcia și colegii săi au
descris evoluția și consecințele clinice ale gripei aviare la opt pacienți, cu
vârsta între 5 și 15 ani, care au fost tratați în instituția lor în perioada 31
decembrie 2005-10 ianuarie 2006. Toți au venit în contact cu păsări domestice.
Perioada de incubație a durat 4-7 zile, iar timpul curs de la începutul
simptomelor până la internarea în spital a fost 1-10 zile. Toți bolnavii au
avut membrii ai familiei lor care nu s-au îmbolnăvit.
Cel puțin jumătatea pacienților a
prezentat febră, tahipnee, tuse, angină și mialgie. În afară de unul singur,
toți bolnavii au suferit de pneumonie în momentul internării în spital. Hemoleucograma
a evidențiat leucopenie și limfopenie marcată, însoțită de trombocitopenie la
câțiva dintre ei.
Cei patru bolnavi care ulterior au
decedat au necesitat ventilație mecanică, iar autopsia la aceștia a evidențiat
hemoragii alveolare. Intervalul de timp scurs de la debut până la deces a fost
10-15 zile.
„Înaintea diagnosticării infecției cu
virusul H5N1 la cei opt pacienți, au fost efectuate în totalitate 8 teste
real-time PCR, 12 teste rapide pentru influenză și 12 teste ELISA – toate
negative”, relatează medicii în articolul prezentat de Reuters Health. Ei recomandă testul real-time PCR pentru
diagnosticul infecției.
În urma acestor îmbolnăviri au fost
sacrificate 2 milioane de păsări domestice și de atunci nu a mai apărut nici o
infecție umană cu virusul H5N1 în Turcia.
Conform echipei de medici condus de dr.
Timothy M. Uyeki, opt persoane în prealabil sănătoase, din trei teritorii
diferite ale Indoneziei au fost infectate cu virusul H5N1 în perioda
iulie-octombrie 2005.
Dr. Uyeki și colegii săi de la Centers
for Disease Control and Prevention din Atlanta, Georgia, au raportat că trei
dintre cazuri au fost considerate ca forme ușoare și nu au necesitat suplimentarea
oxigenului. Cei patru pacienți care au murit s-au prezentat cu febră, pneumonie
bilaterală și sindrom de detresă respiratorie. Perioada de la debutul bolii
până la spitalizare a fost 5-9 zile.
Primul grup de pacienți a cuprins două
surori și tatăl lor, din care toți trei au decedat. Pacienții nu au venit în
contact cu păsări sau alte animale. Nici cele patru persoane care au locuit
împreună cu ei, nici cei 173 de contacți ai lor nu s-au îmbolnăvit.
Al doilea grup a inclus numai două
persoane, o femeie în vârstă de 37 de ani, care a murit și un băiat de 9 ani,
care a trăit cu ea. Băiatul nu a primit tratament antibiotic sau antiviral și
febra a dispărut în ziua a 10.-a.
Al treilea grup a cuprins un bărbat de
21 de ani, fratele lui de 5 ani și nepoata lui de 4 ani. Toți s-au vindecat.
La unul dintre cazuri, diagnosticul a fost
confirmat numai după 3 luni printr-un test serologic. Exsudatul faringian a
fost mult mai eficient pentru identificarea virusului decât probele recoltate
din nas. Ca și la pacienții doctorului Oner, testele rapide de antigen nu au
putut detecta virusul la nici un bolnav.
„Transmiterea limitată de la o persoană
la alta nu poate fi exclusă în cazul celor două grupuri de pacienți, care afirmativ
nu au venit în contact cu păsări sau alte animale”, a subliniat echipa doctorului
Uyeki.
N Engl J Med 2006;355:2179-2194.
Acest articol a fost citit de 1338 ori.
|