 Depresia, melancolia și nostalgia sunt foarte
răspândite printre europeni; cu excepția italienilor, notează, din capitala
Estoniei, Giovanni Angioni, într-un articol inserat de o ediție recentă a Café
Babel, revista electronică a tineretului european.
O
sută douăzeci și unu de milioane: acesta este numărul persoanelor care suferă
de depresie nervoasă în lume, potrivit ultimelor cifre ale Organizației
Mondiale a Sănătății /OMS/. Pe de altă parte, aceasă instituție, cu sediul la
Geneva, prevede că, în 2020, această boală - ale cărei simptome pot merge de la
lipsa de încredere în sine până la sentimentul de culpabilitate – va fi a doua
cauză de incapacitate în lume. Bătrânul Continent nu face excepție în ceea ce
privește această sumbră profeție. Potrivit Comisiei Europene, persoanele care
suferă de depresie ar reprezenta, în Europa, 4,5 la sută din populația totală.
Iar, în fiecare an, 58 000 de persoane își pun capăt zilelor. O proporție de 90
la sută dintre acestea avuseseră probleme de sănătate mentală, adesea legate de
depresie. În continuare, semnatarul articolului face un tur de orizont al celor
mai melancolici europeni.
Estonia: un suicid, barometru al
disconfortului Mica republică baltică afișează un record
foarte trist: în 2002, rata sinuciderilor a fost de 57 la 10000 de locuitori.
Estonia se situează pe poziția a doua în clasamentul european, după o altă țară
baltică, Lituania, unde se înregistrează 88 de sinucideri la 10000 de persoane.
"Cred că mediul social joacă un rol
preponderent", explică prof. Airi Varnik, directorul de la Estonian-Swedish Mental Health and
Suicidology Institute /ERSI/. "La fel ca și clima, religia, stresul și
consumul excesiv de alcool", adaugă specialistul estonian. "Rata
sinuciderilor permite, desigur, reflectarea stării de sănătate mentală a unei
țări. Este, însă, dificil să se facă o estimare precisă a depresiei, căci
statisticile depind de prea mulți factori."
Care ar fi remediile? Potrivit prof. Varnik,
"trebuie preconizate tratamentele precum luminoterapia /care ușurează
simptomele prin expunerea la lumină, n.red./. Mă îndoiesc de eficiența
medicamentelor". Finlanda, nume de cod SAD
Înainte de intrarea țărilor baltice în
Uniunea Europeană /UE/, în mai 2004, Finlanda era țara nordică care înregistra
cea mai ridicată rată a sinuciderilor. Iar legătura acesteia cu depresia pare
evidentă. Potrivit unui mare număr de studii locale, între 40 și 70 la sută
dintre cazurile de suicid urmează unor depresii. La fel de clară este și
legătura dintre neurastenie și climă. Cu șase ore de lumină /naturală/ pe zi
începând din luna noiembrie, inamicul public numărul unu al finlandezilor se
numește SAD /Seasonal Affective Disorder - tulburare afectivă sezonieră/, răspunzător
de depresiile așa-numite "sezoniere", în care organismul nostru
reacționează la lipsa de lumină și la frigul iernii. "Unu la sută dintre
finlandezi suferă de această tulburare în fiecare iarnă", subliniază Esa
Aromaa, psiholog și coordonator al proiectului în cadrul Institutului Ostrobothnic Alliance Against Depression. "Iar
între 10 și 25 la sută din populație suferă de un sindrom ale cărui simptome
sunt asimilabile SAD. Depresia sezonieră, legată de ritmul anotimpurilor, se
diferențiază de depresie prin repercusiunile sale asupra somnului și poftei de
mâncare".
Bieții francezi, deprimați și
anxioși
Potrivit unei cercetări a Delegației locale a
OMS /cu sediul la Lille (nord)/, depresia din Franța merge mână în mână cu
anxietatea. O persoană din trei ar fi afectată de o tulburare psihologică, iar
12 la sută dintre francezi ar suferi de depresie. Un alt aspect alarmant este
enormul consum de medicamente, psihotrope și altele - "o adevărată
problemă", potrivit prof. Airi Varnik. În fiecare an, în Hexagon, sunt
consumate 65 de milioane de cutii cu antidepresive, adică dublul cifrelor
înregistrate în Anglia, Germania și Italia. Acest consum reprezintă o adevărată
mană cerească pentru laboratoarele de profil: piața psihotropelor se cifrează
la aproximativ 730 de milioane de euro. Potrivit altor cercetări, francezii ar
fi, de asemenea, mai înclinați decât vecinii lor europeni să își consulte
medicul în cazul unor tulburări ale dispoziției sufletești. Să fie, oare, o
atitudine care explică enormele prescrieri de antidepresive?
Italia, împotriva curentului
În Peninsula Italică, anchetele
efectuate în privința depresiei relevă o tendință opusă celei din celelalte
țări de pe Bătrânul Continent. Un studiu realizat de Journal of American Medical Association, în asociație cu OMS și
Universitatea Harvard, demonstrează că, în Italia, proporția persoanelor
afectate de tulburări psihologice este de 11 la sută, adică mai puțin cu trei
procente față de media europeană, de 14 la sută. Italienii continuă, însă, să
fie puțin informați în această chestiune. Sensibilizarea opiniei publice
constituie o prioritate, căci doar 26 la sută dintre italienii care suferă de
depresie se adresează unui specialist. (Café Babel, Rompres)
Acest articol a fost citit de 1894 ori.
|
