|
De ce dau somnifere și anxiolitice dependență |
|
|
|
14 Februarie 2010 |
 Medicamentele de tip valium sau xanax acționează asupra creierului la fel ca heroina. Benzodiazepinele sunt niște molecule foarte utile care îi ajută pe insomniaci, îi liniștește pe anxioși, dar din nefericire creează dependență. O echipă de cercetători din Geneva, al cărui studiu este publicat în publicația Nature, a reușit să decripteze mecanismul care creează această adicție. 'Se știa de multă vreme că unele persoane își pierd controlul, dar nu se
cunoșteau bazele neuronale', subliniază cercetătorul Christian Lüscher, de la Departamentul de neuroștiințe fundamentale.
'O sută de medicamente comercializate în Elveția conțin benzodiazepine, adaugă acesta. Mai ales în cea mai mare parte a somniferelor și anxioliticelor.' Cel mai vechi este valiumul, dar se găsește și în xanax sau dormicum. Această clasă de molecule este în general administrată la crizele de epilepsie sau pentru relaxarea mușchilor, de exemplu în cazuri de hernie de disc. Benzodiazepinele au un efect euforizant, unele fiind și hipnotice.
'Faptul că benzodiazepinele creează dependență limitează potențialul lor terapeutic', afirmă Arthur Riegel și Peter Kalivas, de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud, referindu-se la studiul cercetătorilor elvețieni. 'Cea mai mare parte din substanțele adictive activează același circuit cerebral: sistemul dopaminergic care este stimulat și de recompense naturale, precum hrana sau sexul.'
Experiențele făcute de cercetătorii elvețieni pe șoareci, în parte modificați genetic, arată că benzodiazepinele împiedică celulele inhibitoare să-și facă treaba într-o zonă a creierului numită arealul tegmental ventral. Ele fac acest lucru prin conectarea la un tip specific de receptor - GABAA alpha1 - de pe membrana neuronilor. Dar acest lucru nu este suficient pentru ca aceste substanțe să creeze dependență. Pentru acest lucru, ele își modifică și conexiunile dintre celulele nervoase. Cercetătorii au reușit să arate că așa se întâmplă cu unele benzodiazepine, chiar după câteva zile, când moleculele au fost eliminate prin rinichi.
Vestea cea proastă este că efectul sedativ al acestor substanțe este provocat de acțiunea lor asupra aceluiași receptor, dar într-o altă zonă a creierului, trunchiul cerebral, care controlează starea de veghe. Cele două fenomene sunt indisociabile. Vestea cea bună este că unele benzodiazepine experimentale acționează asupra tuturor receptorilor cu excepția alpha1. Efectele anxioliticelor, care depind de un canal alpha2, se conservă, reducându-se riscul de dependență. Aceste noi molecule nu sunt disponibile pe piață, iar unele au fost scoase din motive de toxicitate. Dar dacă una din ele s-ar dovedi utilizabilă, ea s-ar putea substitui cu folos celor care sunt folosite acum. 'Cu atât mai mult cu cât persoanele anxioase sunt supuse unui risc crescut de dependență, adaugă Christian Lüscher.' Aceste molecule ar însemna că nu se înlocuiește o dependență cu o alta. /Agerpres/
Acest articol a fost citit de 2074 ori.
|
