|
De ce avem nevoie de somn si care este cea mai buna perna |
|
|
|
04 Aprilie 2008 |
 În fiecare noapte creierul nostru reanalizează
amintirile din timpul zilei și le fixează punând bazele identității noastre.
Giorgio Vallortigara, unul dintre cei mai mari experți în neurologia și
psihologia comparată din Italia, vorbește despre misterele somnului și explică
faptul că el nu servește numai la refacerea după oboseala zilei. Selecția
naturală s-a gândit că trebuie să stai liniștit după activitățile diurne:
somnul este ca
un părinte
care încearcă să ne țină departe de necazuri. Dar are și câteva roluri
importante în consolidarea memoriei. Nu știm de ce dormim. Ipotezele privind
somnul sunt tot mai deconcertante deoarece conțin un paradox: poate că suntem
programați să petrecem multe ore cu ochii închiși, sigilându-ne de lumea
exterioară într-un gen de hibernare, dar în același timp izolarea activează
creierul nostru, permițându-i să funcționeze ca un magnetofon inteligent. În
fiecare noapte el reanalizează amintirile zilei și le fixează, punând bazele
identității noastre umane. Tocmai relația somn-memorie îi obsedează pe oamenii
de știință iar această relație există cu adevărat, explică Giorgio
Vallortigara, care este cercetător la Centrul Interdepartamental Minte/Creier
de la Universitatea din Torino.
Vallortigara spune că există două teorii care explică de ce dorm oamenii. Prima
privește ''refacerea'' și corespunde unui concept intuitiv: ne simțim obosiți
și simțim nevoia de a ne odihni, poate dintr-o necesitate biologică. Celaltă
este etologică și se numește ''circadiană'': somnul are legătură cu
reglementarea temporală a activității organismelor. Dacă în cursul zilei am
depus unele activități esențiale, de tip alimentare și reproducere, există alte
perioade ''libere''. Atunci, selecția naturală s-a gândit că trebuie să stăm
liniștiți și de aceea a inventat somnul: este ca un părinte care încearcă să ne
țină departe de necazuri.
Dacă somnul a fost un mecanism pentru a ține animalul în siguranță, este
posibil ca pe el să se fi altoit și alte mecanisme precum consolidarea
memoriei. Legătura dintre somn și memorie s-a descoperit la cobai. La ei
procesul pare să fie intermediat de hipocampus, o parte din creier implicată în
memorie. Activând neuronii se poate avea o hartă secvențială care corespunde
traseului unui labirint. În somnul REM legat de activitatea onirică este ca și
cum animalul ar reparcurge mintal traseul labirintului, reactivând aceiași
neuroni
. Potrivit unei ipoteze, somnul fixează și consolidează amintirile.
Potrivit altei ipoteze, el ar elimina amintirile care nu sunt utile, lăsând loc
altora noi. Creierul este ca un computer care trebuie curățat periodic. Se
presupune existența unui mecanism de dez-învățare: în faza REM, în care
creierul este deconectat atât de partea senzorială cât și de cea motorie, de la
trunchiul encefalic pleacă o activitate intensă care curăță învelișul cortical.
Practic survine un ''reset''.
Cu toate acestea, nu există o
corespondență între abilitățile cognitive și lungimea somnului. Odată garantată
''burta plină'' și activitatea reproductivă, lucrul cel mai rațional este să
dormi. Leii fac așa. Mamiferele copitate nu pot însă. Zebra trebuie să petreacă
o mare parte din timp mâncând pentru a-și susține metabolismul și când nu o
face este expusă prădătorilor.
Un rol important în somnul cu putere de
refacere revine pernei. Care este perna ideală? Există varianta relaxantă
umplută cu mușețel și valeriană, sau cea super-moale umplută cu puf de gîscă.
În farmacii se vând pernele antialergice și anatomice. Cum trebuie să fie ea,
rotundă sau pătrată? Consecințele cele mai frecvente ale pernei proaste sunt
torticolis sau tensiuni musculare. Perna poate declanșa și crize alergice.
''Dacă avem probleme cervicale este nevoie de o pernă mai degrabă consistentă,
dacă suferim de lordoză este mai bine să fie îndesată'', recomandă Giorgio
Maria Calori, ortoped la Institutul Gaetano Bini din Milano. În opinia sa, dacă
somnul este agitat este indicată o pernă mare. Dacă noaptea persoana se mișcă
mult, atunci perna nu trebuie să fie din lână, care tinde să formeze porțiuni
compacte și să creeze goluri.
Idealul este, fie că dormi pe o parte sau pe spate, ca perna să urmeze linia
axei gâtului. Cei care suferă de alergii trebuie să știe că în perne și plăpumi
se concentrează cel mai mare număr de ciuperci și acarieni. Cercetătorii de la
Universitatea din Manchester
au descoperit mii de spori de ciuperci pe gramul de pernă. Mult mai mult decât
pe o mătură uzată. Uneori o pernă prea îndesată poate provoca apnee nocturnă și
de aceea poți sforăi și mai mult. Un mod de a împiedica sforăitul este de a
lega o minge de tenis de pijama, pe spate, astfel încât cel care sforăie să doarmă
pe o parte. /Rompres/
Acest articol a fost citit de 4154 ori.
|
