Miercuri, 23 Mai 2012
Prima pagină | Despre site | Forum | Contact
Copiii seamănă leit cu părinții? Nu întotdeauna... Listeaza E-mail
09 Noiembrie 2006
ImageDe ce, chiar dacă mămica și tăticul sunt foarte frumoși, copiii lor pot fi mult mai puțin frumoși? De ce dacă este adevărată teoria evoluționistă potrivit căreia sunt privilegiați indivizii cei mai buni, după milioane de ani de evoluție, lumea continuă să fie bogată în exemplare imperfecte? Acestea sunt câteva din întrebările care stau la baza analizei genetice efectuată de Adam Chippindale, om de știință canadian, și Alison Pischedda, biolog evoluționist de la Universitatea din California. Cei doi au efectuat un studiu cu privire la transmiterea trăsăturilor estetice care determină succesul sexual al unui individ. Cei doi au pornit de la analizarea unei populații de musculițe de fructe, care au doi cromozomi sexuali X la femele și un cromozom X și unul Y la masculi, exact ca în cazul mamiferelor. De obicei, la aceste specii genurile au două roluri foarte distincte, iar trăsăturile caracteristice care determină succesul unui individ de sex masculin sunt diferite de cele similare ale persoanelor de sex feminin, se arată într-un articol inserat în ziarul Corriere della Sera.
 În special, biologii au izolat, în "populația" musculițelor de fructe, trei genotipuri, prezente în ambele sexe, care ar corespunde unor calități excelente pentru succesul reproductiv (la un om ar putea fi vorba, de exemplu, de ochi albaștri, păr blond și statură înaltă). Încrucișând în toate felurile posibile indivizii cobai, cercetătorii au constatat că mamele cele mai bune dădeau naștere la fiice la fel de bune; aceleași mame, pe de altă parte, aveau o progenitură masculină mediocră. Tații, în schimb, aleși și ei în așa fel încât să oglindească toate canoanele de apetisabilitate, nu influențau deloc aspectul fiilor masculi cu propriul lor patrimoniu genetic, în timp ce copiii de sex feminin erau mult mai puțin „frumoși” decât tătăl.
 Rezultatele demonstrează că trăsăturile genetice care determină succesul estetic sunt situate în cromozomul X, pe care masculii îl pot moșteni numai de la mame. Este vorba evident de un mecanism natural pentru prevenirea blocării evoluției și sărăcirea patrimoniului genetic care ar decurge din dispariția tuturor genotipurilor imperfecte.
 De asemenea, trebuie să se țină seama de faptul că pentru speciile în care cromozomii sexuali sunt diferiți de ai noștri - de pildă fluturi și păsări - mecanismele de selecție sunt încă diferite: în cazul în care masculii au doi cromozomi egali ZZ iar femelele doi cromozomi diferiți ZY, tatăl este cel care cedează fiilor băieți trăsăturile "sexy", în timp ce mama nu are nici o influență asupra fetițelor, cedându-le cromozomul ei "gol".
 Aceste experiențe sunt deosebit de importante fiindcă pentru prima dată au demonstrat influența negativă a mamelor și taților frumoși asupra apetitului sexual al fiilor de sex opus lor. Înainte de a putea extinde un astfel de raționament și la specia noastră, vor fi necesare ulterioare eșantioane și evaluarea gradului de răspândire a acestui paradox evolutiv în regnul animal, conchide autorul articolului. (Corriere della Sera, Rompres)


Acest articol a fost citit de 1819 ori.

Comenteaza articolul
Nume:
Titlu:
Comentariu:

Cod:* Code


Fii primul care comenteaza articolul
 
Meniu
Prima pagină
Știri medicale Știri generale Noutăți științifice Sănătate publică
Noutăți farmaceutice
Rezidențiat 2011
Terapii complementare Homeopatie Gemoterapie
Educație medicală
Conferințe EMC
Cursuri EMC
Conferințe internaționale
Examene
Resurse medicale
Lucrări științifice
Legislație medicală
Lista medicamentelor compensate și gratuite
Linkuri
Accesibil utilizatorilor înregistrați

www.postamedicala.ro vă trimite de două ori pe săptămână înștiințare gratuită prin e-mail despre toate noutațile apărute.

Medicamente compensate
Lista medicamentelor compensate din 1 ianuarie 2011(Ordinul CNAS 1103/29.12.2010):
Cartea de oaspeți
Vă invităm să semnați cartea de oaspeți postamedicala.ro

Știri generale
Noutăți științifice
Sănătate publică