|
CMR nu susține proiectul de modificare a legislației malpraxisului |
|
|
|
28 August 2008 |
 Colegiul Medicilor din România a trimis Ministerului Sănătății un document cu observații la proiectul de modificare a legislației în materie de malpraxis, Colegiul Medicilor neputând susține actualul proiect de modificare propus de Minister. "În proiectul propus de Ministerul Sănătății există o suprapunere a atribuțiilor și competențelor în materie
a organelor abilitate să "gestioneze problema malpraxisului ca abatere profesională. Susținem simplificarea procedurilor de rezolvare a reclamațiilor de malpraxis", a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.
Observațiile CMR trimise Ministerului Sănătății:
1. Există o suprapunere a atribuțiilor și a competențelor în materia organelor abilitate să "gestioneze" problema malpraxisului, ca abatere profesională;
2. Atribuțiile, competențele organismelor implicate, în special ale Comisiei de malpraxis de la nivelul autorităților de sănătate publică, nu sunt clar precizate;
3. Înființarea unei Comisii speciale de anchetă a cazurilor grave de malpraxis comisie care să aibă 11 membri dintre care 5 de la Ministerul Sănătății Publice este de asemenea inutilă.
De ce este nevoie de înființarea acestei comisii la nivelul Colegiului Medicilor din România când există deja Comisia Superioară de Disciplină. În acest context este mult mai logic ca acestei comisii să îi fie stabilite atribuțiile și competențele de a cerceta cazurile grave de malpraxis și, eventual, să fie modificată structura ei și numărul membrilor. În orice caz și în prezent această comisie are un număr de 5 membri precum și un reprezentant al Ministerului Sănătății Publice care a participat la judecarea tuturor cazurilor de malpraxis.
În plus, dacă se înființează această comisie formată din 11 membri dintre care 5 de la Ministerul Sănătății Publice, cu drept de veto, se ridică problema sustenabilității financiare. Cine, cum se suport?, cum se împart costurile legate de funcționarea acestei comisii? Nici procedura dreptului de vot a reprezentanților Ministerului Sănătății Publice nu este una viabilă și functională.
4. Modificările propuse nu aduc nici o noutate în planul accelerării procedurilor de soluționare a eventualelor cazuri de malpraxis;
5. Nu putem fi de acord cu atribuția Comisiei de malpraxis de a sesiza ea organele de urmărire penală deoarece acest lucru ar putea expune în mod nejustificat membrii acestei comisii, medici, în situația în care ulterior s-ar constata fie că decizia comisiei a fost anulată de către o instanță de judecată fie că sesizarea nu a fost întemeiată?. Decizia unei comisii de disciplină fie ea și superioară nu este una definitivă și irevocabilă, ea poate fi contestată fie de medic fie de pacient și atunci se pune problema ce se intamplă dacă ulterior este anulată de instanța de judecată.
6. Pe mai departe, nu sunt rezolvate problemele medicilor implicați într-un eventual caz de malpraxis. Aceștia nu sunt protejați presiunii pe care mass-media o exercită asupra lor dar și asupra comisiilor de judecată, rolul asiguratorului nu este unul activ, acesta având doar statutul de invitat, nu se recunoaște posibilitatea de împăcare a părților și de stingere totală a oricărui litigiu etc.
7. Sesizarea unui caz de malpraxis este o chestiune personală care poate privi doar persoana vătămată sau pe urmașii ori aparținătorii legali ai acesteia.
Acest articol a fost citit de 1522 ori.
|