 Subiecții incluși în trialul Genetic Study of Aspirin Responsiveness
(GeneSTAR) au ajutat în mod neintenționat cercetătorii de la Universitatea Johns
Hopkins să măsoare efectul inhibitor al ciocolatei asupra funcției plachetare.
Aceștia au constatat că în urma consumului de ciocolată timpul de coagulare se
prelungește. Rezultatele
pot explica de ce au ciocolata și în general alimentele cu conținut de cacao un
efect cardioprotector.
Persoanele care au participat la
studiul GeneSTAR au fost instruiți să facă exerciții fizice, să întrerupă
fumatul și să evite mâncărurile și băuturile care conțin flavonoizi, cei din
urmă influențând activitatea plachetară. Între aceste alimente se numără
grapefruitul, substanțele cu conținut de cofeină, vinul și ciocolata respectiv
toate substanțele care conțin cacao.
Un grup de 139 de indivizi sănătoși nu
au eliminat ciocolata din dieta lor.
Dr. Nauder Faraday, unul dintre
conducătorii studiului a declarat pentru Medscape, că „ciocolata a fost numai
una dintre lucrurile pe care acest grup nu le-a putut abandona.”
Subiecții respectivi au fost excluși
din studiul GeneSTAR propriu-zis și nu au fost randomizați în faza de evaluare
a asprinei. Totuși, dr. Faraday și colegii săi au încercat să profite de
necomplianța acestor persoane ca să evalueze efectul ciocolatei demonstrat
anterior și anume de a reduce riscul cardiovascular. Pentru aceasta au folosit aceeași
analiză a funcției plachetare care a fost aplicată și în studiul GeneSTAR.
Cercetătorii au măsurat activarea
plachetară indusă de agoniști în prezența solicitării mecanice și au calculat
timpul scurs până la obstrucția sistemului printr-un cheag plachetar. Activarea
plachetară a foast urmărită în același timp și prin excreția urinară.
Consumul de ciocolată a cauzat o
creștere semnificativă a timpului scurs până la formarea trombului obstructiv,
dar acesta a rămas în limite normale, au anunțat cercetătorii la American Heart Association 2006 Scientific
Sessions.
„Ciocolata, chiar în cantități mici, a
fost un factor independent al inhibării procesului de activare plachetară”, a
explicat dr. Faraday. Timpul de obtrucție a devenit mai lung, independent de
vârstă, sex, indice de masă corporală, statusul de fumător, tensiune arterială
sistolică, nivelul colesterolului total, al fibrinogenului sau al factorului
von Willebrand.
„Magnitudinea efectului a fost destul
de mică”, a subliniat dr. Faraday. Ciocolata are un efect asemănător aspirinei,
dar de 5-10 ori mai slab, conform analizei folosite în studiul GeneSTAR, a
continuat el.
Dr. Elliott Antman, profesor la
Universitatea Harvard din Cambridge, Masssachusetts, a declarat pentru Medscape
că în opinia lui aceste rezultate sunt uimitoare. „Aceasta ne poate ajuta să
găsim o explicație pentru variabilitatea imensă în ceea ce privește reacțiile
pacienților la tratament antiagregant, în special răspunsul la asprină”.
Dr. Faraday a mai adăugat că „de
fiecare dată când balanța coagulării este îndepărtată de tromboză, se produce o
situație în care există un risc mai crescut al sângerării, dar eu nu mă gândesc
că pot apare probleme serioase atunci când mâncăm ciocolată!”
AHA
Scientific Sessions 2006: Abstract 4101. Presented November 14, 2006.
Acest articol a fost citit de 2070 ori.
|
