|
Cheia fertilității masculine |
|
|
|
09 Martie 2007 |
O echipă de cercetători de la Institutul de
Genetică și Biologie Celulară și Moleculară de la Universitatea Louis Pasteur
din Strasbourg în colaborare cu oamenii de știință de la Universitatea din
Dallas și Universitatea din Louvain au identificat de curând un regulator cheie
al fertilității masculine: proteina SHP. Până în prezent mutațiile la nivelul
receptorului hormonului luteinizant au reprezentat singura explicație cunoscută
pentru precocitatea sexuală la băieți.
SHP(small
heterodimer partner) aparține familiei receptorilor nucleari ai căror
activitate poate fi modulată cu ajutorul liganzilor agoniști și antagoniști.
Cercetătorii au pus în evidență implicația majoră a acestei proteine în
controlul sintezei testosteronului precum și în diferențierea celulelor
germinale la nivelul testiculelor șoriceilor. Articolul publicat în revista
Genes & Development sugerează faptul că, căile de semnalizare controlate de
SHP merită a fi explorate la bărbații cu tulburări de fertilitate.
Echipa de cercetare condusă de Johan Auwerx a decis studierea rolului
acestei proteine identificate la Institutul de Genetică și Biologie Celulară și
Moleculară ca fiind implicată în maturația sexuală a șoarecilor masculi pentru
a dobândi o mai bună înțelegere asupra factorilor trigger de sinteză a
testosteronului. În studiu au fost folosite două modele de șoareci: unul poseda
proteina SHP iar celălalt nu. Rezultatele obținute au fost uimitoare. Șoarecii
care nu posedau proteina SHP au fost capabili să se reproducă cu o săptămână
mai devreme decât șoarecii martori care nu posedau proteina. Aceasta reprezintă
o diferență notabilă având în vedere faptul că șoarecii devin maturi din punct
de vedere sexual la vârsta de 7-8 săptămâni. În plus, independent de o
activitate sporită a glandei pituitare, șoarecii fără SHP produc prematur mai
mult testosteron, ducând astfel la o maturare prematură a caracteristicilor
sexuale primare. În același timp SHP controlează sincronizarea diferențierii
celulelor germinale prin inhibarea metabolismului acidului retinoic. Astfel în
cazul pubertăților precoce care până în prezent nu au putut fi explicate ar
putea fi posibilă existența unor mutații la nivelul SHP.
SHP poate fi o potențială țintă terapeutică datorită dezvoltării noilor
liganzi sintetici, lucrarea de față deschizând astfel noi perspective de
îmbunătățire a producției de spermă la pacienții suferind de tulburări de
fertilitate.
Continuarea cercetărilor este vitală pentru înțelegerea în întregime a
mecanismelor implicate în maturizarea sexuală a băieților. Cu toate acestea
noile descoperiri subliniază faptul că pot fi identificați noi factori în
controlul fertilitații masculine.
Sursa: www.labinfo.ro Acest articol a fost citit de 1682 ori.
|