Cercetarea medicală românească, recunoscută pe plan internațional
04 August 2010
Meritele echipei de cercetători români conduse de academicianul Laurențiu M. Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale, sunt recunoscute tot mai des, în ultima perioadă, pe plan internațional. De curând, două prestigioase publicații de specialitate - Cells Tissues Organs și Wells Fargo Advisors - au scris despre telocite sau 'celulele Popescu', așa cum sunt cunoscute în mai multe țări, inclusiv în China. Cele două publicații întregesc
tabloul presei internaționale care descrie în cuvinte laudative efortul acestor cercetători de a face cunoscută România pe plan internațional.
Articolele descriu în termeni de specialitate istoricul acestei descoperiri care poate schimba lumea medicală și care poate salva viețile a milioane de oameni, știut fiind că principala cauză a mortalității în lume o reprezintă bolile cardiovasculare, preponderent fiind infarctul miocardic.
Despre această cercetare și despre legătura dintre cercetarea fundamentală și clinică vorbește academician Laurențiu Popescu într-un scurt interviu acordat Agerpres.
Agerpres: Ce sunt celulele telocite?
Acad. Laurențiu Popescu: În primul rând, vreau să spun că este rar, dacă nu rarisim, ca în ultima sută de ani să mai fie descris vreun tip nou de celule, față de cele descrise în perioadele anterioare.
Cam de prin 1870 se folosește microscopul în mod curent în multe laboratoare din Europa și cam de prin 1870 până în anii '40 au fost descrise cam toate tipurile de celule care se cunosc până în momentul de față. În anii '50 a apărut microscopia electronică, ce a descris tipuri noi de celule și a dat detalii în legătură cu organizarea și structura celulelor. Meritul principal este al profesorului Palade.
Termenul de telocite vine din grecește, de la 'telos' - nu are nicio legătură cu distanța, adică teledetecție, televiziune - ci înseamnă că acționezi la distanță.
Surpriza este că noi, fără să intenționăm acest lucru, cu destul noroc și multă stăruință, adică prin serendipitate, termenul care definește în știință a găsi din întâmplare. Sigur că din întâmplare, dar și perseverență și să îți dai și seama ce ai făcut.
Aceste telocite au niște prelungiri imense. Ele reprezintă un tip special de celule care sunt în diferite organe, inclusiv în inimă. Aceste prelungiri emit niște vezicule, numite exozomi, care permit transferul unor molecule de pe celulele pentru care altă cale nu există.
Agerpres: Ce rol au ele?
Acad. Laurențiu Popescu: Ei, aici e problema. Încercăm să vedem ce rol au. Ceea ce este senzațional este că dintre celulele care nu sunt celule nervoase au cele mai lungi prelungiri, ele sunt și extrem de subțiri încât nu pot fi observate la microscopul obișnuit, ci numai la microscopul electronic. Noi le-am descoperit la microscopul electronic.
Le-am descris în vreo cincisprezece organe din corpul uman - inimă, în toate cele trei straturi ale inimii endocard, miocard, pericard, în jurul vaselor sangvine, în plămâni, pleură, perineu, uter, trompe uterine, vezica biliară.
Rolul este probabil acela de a controla relațiile dintre alte celule în mod particular - dacă vreți să zicem așa e medierea între sistemul nervos și sistemul vascular.
În afara sistemului nervos și circulator care sunt arhicunoscute ca sisteme de reglare a funcțiilor corpului, am imaginat că avem de a face și cu un sistem interstițial, totalitatea telocitelor formând un fel de rețea care ar pute fi definită ca un sistem interstițial.
În felul ăsta s-ar putea explica unele rezultate bunăoară ale acupuncturii.
Ceea ce este foarte important este că, probabil, ele asigură capacitatea regenerativă a unui organ dacă sunt stimulate. Cheia problemei este să găsim ceva care să le stimuleze, pentru că, din anatomia comparată știm la speciile care au o capacitate mare de regenerare, cum este specia de pește numită Zebra, și la șopârle povestea cu coada, că, dacă tai o bucată, se regenerează, dar ce nu știe toată lumea este că, dacă tai o bucată de inimă fie de la peștele Zebra, fie la salamandră se reface și numărul de telocite la peștele Zebra și la șopârlă este imens. E o pistă.
Agerpres: Ele ar putea fi responsabile de anumite boli?
Acad. Laurențiu Popescu: S-ar putea, dar suntem foarte la început. Eu cred că ideea de sistem interstițial ca sistem regulator și regenerare este importantă. Medicina regenerativă are în momentul de față trei mijloace - celulele stem, molecule mici care pot pătrunde prin membrană și au activitate stimulatorie, și ingineria țesuturilor la care aș adăuga că medicina regenerativă poate însemna în acest moment celule stem plus telocite.
Încercăm să convingem cât mai multă lume de importanța acestor celule, care ar putea fi cheia regenerării inimii. În privința acestor celule se întrevăd trei direcții. Prima este formarea unei structuri normale a inimii, în stadiul de formare, fetal și la nou născut. Urmează mecanismul de reparare a inimii, o speranță vitală a omenirii și, dacă se va găsi o metodă de stimulare a acestor celule, este foarte probabil să se ajungă la capacitatea de a repara ceea ce se petrece în infarctul miocardic. A treia problema este implicarea acestor celule în diferite procese patologice cum este fibrilația atrială, o boală cu importante consecințe asupra inimii și care ar putea fi vindecată.
Agerpres: Se vorbește tot mai mult de colaborarea dintre clinicieni și cercetarea fundamentală?
Acad. Laurențiu Popescu: Medicina translațională este curentul cel mai realist din toate punctele de vedere al cărui deziderat este aplicarea cât mai rapidă în condiții de siguranță a descoperirilor din laborator la patul bolnavului.
Eu sunt editorul șef al celei mai reputate reviste internaționale de medicină translațională.
Ne punem speranțe că descifrarea funcției telocitelor va contribui puțin la medicina translațională.
Acest articol a fost citit de 1790 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (4)
1. Scris de Hadri in 02-03-2012 17:47
SGnguzWRwX
Stimat dle Galmeanu,cateva remarci si rtuecorci referitoare la comentariile Dv.Imaginea a 4-a: Parasim Pta Universite4tii spre Sala Dalles Fotografia este facuta chiar din fata Hotelului Ambasador , precum se si poate deduce usor din ramele metalice ale ferestrelor de pe partea stanga (vezi imaginea a 7-a), dintre care cele glisante ale restaurantului se deschideau vara, deci persoana priveste inapoi , inspre Sala Dalles si Piata Universite4tii (imaginea 1-a) Imaginea a 5-a: Mergem spre Piata Romana Persoana nu s-a miscat din loc, din fata Hotelului Ambasador , ci a intors doar obiectivul in directia cealalta, privind spre blocul de vis-a-vis, in care se afla ONT -ul si spre cel al Magazinului Eva (supranumit si Durerea Femeii , fiindca n-avea lumea bani sa-si cumpere ceva de-acolo! ).Imaginea a 6-a: Maturatoarea nu este o cetateanca bucuresteanca care face curat, ci tot o tiganca, in slujba orasului. Asa era pe-atunci. Probabil ca si tomberonul ei se afla pe undeva prin apropiere. De multe ori maturile erau din nuiele. Nu exista insa consumul nebun de astazi, nici Chewing-gum , nici Junk-food , nici One way ambalaje, farfurii, hartii de tot felul, pahare, paie de plastic, servetele si tacamuri la discretie, deci Trash -ul de-acum, si nici mentalitatea de a arunca totul, mai ales de a-i da drumul pe jos.Multi turisti din vest remarcau curatenia orasului, ne-avand insa habar de penuria din aprovizionare, consumatie si pecuniara.Imaginea a 7-a: Masina de culoare deschisa din mijloc este o Pobeda , una din masinile rusesti ale timpului. Nu stiu celelalte masini, dar sunt convinsa ca mai exista cunoscatori care se vor putea exprima la acest subiect.Imaginea a 8-a: Chioscul es afla intre cladirea ONT si cea a Magazinului Eva , deci pe partea Hotelului Lido si nu peste drum de acest hotel, cum s-ar putea intelege, ci peste drum de Hotelul Ambasador !Multumesc ptr. posibilitatea vizionarii acestor unicate.Salutari,O bucuresteanca din generatia de imediat dupa razboi, care a parasit orasul din 1970.
Meritele echipei de cercetători români conduse de academicianul Laurențiu M. Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale, sunt recunoscute tot mai des, în ultima perioadă, pe plan internațional. De curând, două prestigioase publicații de specialitate - Cells Tissues Organs și Wells Fargo Advisors - au scris despre telocite sau 'celulele Popescu', așa cum sunt cunoscute în mai multe țări, inclusiv în China. Cele două publicații întregesc
tabloul presei internaționale care descrie în cuvinte laudative efortul acestor cercetători de a face cunoscută România pe plan internațional.
