|
Cazurile grave provocate de gripa A/H1N1 sunt concentrate la adolescenți și la adulții tineri |
|
|
|
29 Octombrie 2009 |
 Gripa AH1N1 îi afectează în special pe copii și pe adulții tineri și provoacă, în cazurile grave, probleme respiratorii acute și o mortalitate crescută, arată ultimele studii mexicane și canadiene. Studiile vor apărea la 4 noiembrie, în Journal of the American Medical Association. Cercetările au fost efectuate în timpul primei faze a infectării cu virusul AH1N1, între 18 martie și 1 iunie, în Mexic, și între 16 aprilie și 12 august, în Canada. În Mexic, toate cazurile
grave de infectare la pacienții tineri au fost legate de sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), urmat de o stare de șoc, ce a condus la o rată a mortalității de 40%, arată studiul. Dintre cei 899 de bolnavi internați în șase spitale din Mexic cu diagnosticul de gripă A/H1N1, 58 erau în stare gravă. Vârsta medie - cea care împarte grupa în două părți egale - a celor din urmă era de 44 de ani, precizează autorii studiului.
Majoritatea au fost tratați cu antibiotice, 45 cu medicamentele antivirale Tamiflu sau Relenza, în vreme ce 54 au avut nevoie de un aparat de respirație artificial. "Analiza noastră asupra pacienților infectați cu A/H1N1 și aflați în stare gravă arată că cel mai adesea este vorba de bolnavi tineri", notează Dr
. Guillermo Dominguez-Cherit, autorul principal al studiului mexican. Doctorul Anand Kumar, unul dintre autorii studiului canadian, a ajuns la aceleași concluzii. După părerea sa, cazurile grave și mortalitatea provocată de gripa A/H1N1 sunt concentrate la adolescenți și la adulții mai degrabă tineri și relativ sănătoși.
În Canada, observă studiul, vârsta medie a celor 168 de pacienți aflați în stare gravă este de 32,3 ani. Între aceștia, 24 (14,3%) au decedat în primele 28 de zile și cinci întru-un interval de 90 de zile, arată în continuare studiul. Mortalitatea totală este de 17%. 50 (29,8%) dintre pacienți aveau sub 18 ani. Aceeași caracteristică fusese doar observată cu ani în urmă, în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, subliniază doctorul Kumar. Această pandemie a făcut între 30 și 50 de milioane de morți.
Cercetările relevă, de asemenea, modul în care serviciile medicale de urgență au fost uneori asaltate de numărul mare de cazuri grave ce trebuiau să fie tratate simultan. Într-un editorial ce urmează să apară la aceeași dată în Journal of the American Medical Association, doi medici de la Universitatea din Pittsburgh (Pensilvania, est), Dereck Angus și Douglas White, avertizează cu privire la posibilitatea ca multe spitale din Statele Unite să nu prevadă un număr suficient de mare de personal medical chemat să trateze la timp cazurile grave de A/H1N1, dacă pandemia s-ar intensifica.
Acest articol a fost citit de 942 ori.
|