 Cancerul reprezintă una dintre cele mai mari
probleme de sănătate ale Europei și ale întregii lumi. Potrivit Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), în statele mai slab dezvoltate, numărul cazurilor
de cancer va crește de două ori până în anul 2020, a declarat dr. Dana
Stănculeanu de la Institutul Oncologic București, cu prilejul work-shop-ului
desfășurat pentru ziariști la Poiana Brașov.
Anual sunt
diagnosticate zece milioane de noi cazuri de cancer dintre care aproape două
milioane în Europa, această maladie cauzând un sfert din decesele înregistrate
pe continentul european. 7,5 milioane de oameni au murit de cancer în 2005.
Cancerul mamar reprezintă o cincime din
totalul îmbolnăvirilor de cancer la femei, în fiecare an înregistrându-se în
lume un milion de noi cazuri și o rată a mortalității de 410.000.
Potrivit estimărilor Federației Asociației Bolnavilor de Cancer,
în România există în jur de 400.000 de bolnavi de cancer, această cifră
crescând rapid. Un român din șapte este diagnosticat cu cancer iar peste 75%
sunt diagnosticați, din păcate, în stadii tardive, susțin specialiștii.
Cancerul de sân este situat pe locul
întâi ca și afectare la noi în țară la femei. Potrivit doctoriței Dana
Stănculeanu de la Institutul Oncologic București, 30% din totalul afecțiunilor
maligne ale femeilor reprezintă această formă de cancer.
Cancerul mamar se află în creștere în
Europa de Vest incidența fiind de 67,4% la suta de mii de locuitori în timp ce
în Europa de Est este de 36 la suta de mii de locuitori, a subliniat dr. Dana
Stănculeanu. O problemă cu care specialiștii se confruntă este aceea a
prezentării tardive a pacientelor la medic. Cel mai afectat segment de populație
are vârsta cuprinsă între 45-55 de ani. Riscul de cancer mamar se poate stabili
pentru fiecare femeie în parte cu ajutorul metodelor de screening.
În ceea ce privește Institutul
Oncologic București, în 2002 s-au înregistrat 1.634 de cazuri noi cu cancer de
sân. Din păcate, stadiile la care aceste persoane se prezintă sunt cele de 3 și
4, deci stadii grave.
Factorii
de risc care duc la apariția acestei forme de cancer ar fi vârsta, istoria
familiară de cancer mamar, cancer de sân în antecedentele personale, expunerea
crescută la extrogeni, lipsa nașterilor, sarcina după 30 de ani, dieta și
stilul de viață, respectiv obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul,
expunerea la radiații înainte de 40 de ani dar și leziuni anterioare benigne
sau premaligne, a subliniat dr. Stănculeanu cu prilejul work-shop-ului.
Pentru depistarea precoce a bolii, un
rol important îl are screeningul.
Acesta se face persoanelor aparent sănătoase. Pentru screening este important
ca femeile să se autopalpeze, să meargă la controlul medical periodic și să-și
facă mamografie. Este foarte importantă depistarea precoce pentru că
tratamentul în stadii incipiente dă rezultate net superioare din punct de
vedere al supraviețuirii, morbidității și costuri față de tratamentul stadiilor
avansate, a accentuat dr. Stănculeanu.
Recomandarea examenului mamografic se face după vârsta de 40 de ani, unul la
trei-patru ani. Prin mamografii se reduce mortalitatea cu 25-30% la femeile de
50 de ani și 18% la femeile de 40 de ani. Aceasta previne apariția metastazelor
prin diagnostic și tratament precoce. Mamografia anuală este recomandată cu
cinci ani înainte de vârsta celei mai tinere rude care a fost diagnosticată cu
cancer de sân, riscul familial fiind crescut.
Stadializare:
În ceea ce privește determinarea apariției cancerului de sân, la început este
vorba de determinarea celor mai mici tumori de sub doi centrimetri, stadiul doi
este subdivizată în 2a și 2b în funcție de stațiunea ganglionară afectată,
stadiul trei are și el mai multe faze, 3a, 3b, cel mai grav dă ușoare metastaze
ganglionare, și stadiul patru este perioada în care apar metastazele la
distanță și este tardiv pentru un tratament țintit. În această situație se fac
tratamente paleative. În ceea ce privește factorii
de prognostic, în privința cancerului de sân trebuie avut în vedere numărul
de ganglioni limfatici invadați, dimensiunea tumorii, invazia
vasculară și limfatică, tipul tumorii,
gradul de diferențiere, receptorii de estrogeni, progesteron și prezența
receptorilor HER2.
În ceea ce privește supraviețuirea în cancerul de sân, la
cinci ani aceasta este în funcție de numărul ganglionilor limfatici axilari
invadați, dar și de amplificarea receptorilor HER2 care apar la 25-35% din
pacientele cu cancer de sân. În cazul în care apar acești receptori, există o
scădere semnificativă a supraviețuirii la cinci ani, și supraviețuirea este
redusă atât pentru pacientele cu ganglioni limfatici pozitivi cât și cu cei cu
ganglioni limfatici negativi.
Este dificil de realizat un program de
scădere a incidenței neoplasmului mamar, majoritatea factorilor de risc nu sunt
modificabili, a explicat dr. Stănculeanu, accentuând asupra faptului că
programele de screening și consiliere pot duce la scăderea riscului unei astfel
de cancer.
În prezent, cancerul se comportă ca o
boală cronică, fiind tratată timp îndelungat. În România 6.000 de femei anual
sunt diagnosticate cu cancer mamar, după 40 de ani proporția aceasta
reprezentând 80%.
În ceea ce privește tratamentul, diagnosticarea se stabilește prin
examen clinic, teste imagistice și examen histopatologic. Examenele de biologie
tumorală sunt indispensabile pentru alegerea unei terapii țintite. O astfel de terapie este reprezentată de Herceptin și se face țintit pe tumoară,
a menționat dr. Dana Stănculeanu. Acest medicament țintește formațiunile
tumorale cu receptorii HER2 pozitivi și este un tratament asigurat și în
România din 2002. Rezultatele fiind importante, scade riscul de recădere cu
această formă de cancer cu 50% și riscul de deces - cu 34%. Este eficient ca și
cost/eficiență, reduce recăderile și decesul în stadii incipiente ale bolii.
În ceea ce privește testarea HER2, dr. Dana Stănculeanu a
precizat că toate pacientele cu cancer de sân invaziv incipient trebuie să facă
testarea HER2 precoce. Aceasta are valoare pentru stabilirea conduitei
terapeutice.
La noi, această determinare se face la
Institutul "Victor Babeș", Institutul Oncologic București, Institutul
de la Cluj, Târgu Mureș, Spitalul Județean, Spitalul Județean Cluj-Napoca,
Spitalul Județean Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie din
Timișoara, Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov și Spitalul Județean din
Craiova.
În condițiile în care pacienta a fost
deja operată, testul se face din blocul de parafină în care este păstrată o
parte din tumoara scoasă. Acest bloc de parafină se găsește la secția de
anatomo-patologie a spitalului unde s-a efectuat operația, fiind dreptul
fiecărei paciente să solicite acest bloc de parafină pentru a i se face o
astfel de determinare. Determinarea se face gratuit și este suportată de către
compania Hoffman-La Roche, întrucât este foarte scumpă.
Între alte terapii moderne care au
apărut, de menționat este Xeloda pentru cancerul de sân și de
colon. Este o terapie țintită bună mai ales în fazele incipiente, se poate
administra și la monoterapie dar și asociat, îmbunătățind foarte mult calitatea
vieții pacienților. (Rompres)
Acest articol a fost citit de 7324 ori.
|
