|
Bucureștiul, printre cele mai grav afectate orașe europene de valuri de căldură insuportabile |
|
|
|
18 Mai 2010 |
 Valurile de căldură devin tot mai dese, mai lungi și mai intense în Europa, iar riscurile pentru sănătatea umană în zonele afectate de încălzirea globală au fost până acum subevaluate, avertizează oamenii de știință de la Institutul pentru Atmosferă și Climă al ETH Zürich, la finalul unui studiu comandat de Grupul Național elvețian de Cercetare a Climei. Prognozele alarmante care privesc și România au la bază modele diferite de evaluare a evoluției climei
globale.
Se poate vorbi de un val de căldură atunci când în mai mult de șase zile de vară se înregistrează temperaturi neobișnuit de mari. 'Am vrut să aflăm câte zile de căldură intensă dăunătoare sănătății umane vom avea în anii care vin', a explicat coordonatorul studiului, Erich Fischer. Un rol negativ îl joacă în această ecuație depășirea unei anumite temperaturi pe timp de zi și de noapte, precum și umiditatea ridicată. 'Căldura excesivă în timpul nopții este deosebit de periculoasă pentru că oamenii dorm mai puțin și nu există posibilități de scădere a temperaturii corpului. La fel se întâmplă și în cazul combinării căldurii cu umiditatea, oamenii nemaiputând să transpire corespunzător', afirmă expertul.
Dacă între 1961 și 1990 se înregistra câte un val de căldură o dată la trei - cinci ani, între 2021 și 2050 ne vom confrunta cu câte un val de arșiță anual, iar între 2071 și 2100, chiar cu trei până la cinci
. Cel mai grav afectat va fi sudul Europei, unde, conform studiului întocmit de Fischer, mările oferă o înaltă umiditate a aerului. 'Căldurile periculoase pentru sănătate cresc cu deosebire în intensitate în văile cursurilor de apă, precum în Câmpia Padană, pe cursul inferior al Dunării sau de-a lungul țărmurilor Mării Mediterane', menționează Fischer.
Exact în aceste regiuni supuse riscurilor este densitatea populației foarte ridicată; cele mai afectate vor fi orașe precum Viena, București, Roma, Napoli, Sevilia și Marsilia. Cercetătorul din Zürich explică în continuare: 'Uimitor este că, nici măcar nu am luat în considerare (în calculele noastre) faptul că orașele se încălzesc mai puternic și se răcesc mai lent decât spațiile geografice deschise. La aceasta se adaugă și poluarea aerului din mediile urbane, toate acestea ridicând simțitor riscurile de sănătate pe parcursul valurilor de arșiță'. Cei mai afectați vor fi bătrânii, copiii, oamenii cu boli respiratorii și de inimă.
Creșterea numărului și a suprafeței parcurilor umbroase ar putea răcori spațiile urbane limitrofe, însă, arată cercetătorii, ' singura soluție pe termen lung împotriva dăunătorului fenomen climatic este limitarea cât mai drastică a emisiilor poluante'./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 858 ori.
|
