Boala varicoasă este o afecţiune generală, cronică, caracterizată printr-un proces degenerativ al peretelui venos, pe care se grefează, în condiţii date, dilataţii venoase permanente, deseori circumscrise şi, neregulate, cu aspect sinuos sau ampular, numite varice. Leziunile degenerative ale peretelui venos se pot extinde la artere şi limfatice, cele trei sectoare – venos, arterial şi limfatic – constituind o unitate funcţională.

Corelaţii clinico-terapeutice privind tratamentul chirurgical al varicelor hidrostatice ale membrelor inferioare în perioada 1.01.1993-31.12.2001 în cazuistica Clinicii Chirurgicale nr.1 din Târgu-Mureş

 Autori: C.Copotoiu¹, C.Molnar¹, Sanda Copotoiu², Oltean Zsuzsanna³

¹ Clinica Chirurgie I, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş
²  Clinica ATI I, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş
³  Clinia Medicală I, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş

Introducere :

Vene superficiale permanent dilatate, cu aspect cilindric sau sacular, localizate preponderent la nivelul membrelor inferioare, care au suferit în urma presiunii cronic înalte şi a deformărilor degenerative.

-În ţările dezvoltate varicele reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de internare pentru intervenţie chirurgicală.

 -Lucrarea analizează obiectiv experienţa Clinicii Chirurgicale nr. 1 din Tg. Mureş în tratamentul chirurgical al varicelor hidrostatice ale membrelor inferioare, dublată de achiziţii recente culese din literatura de specialitate.
Material şi metodă :

Autorii au efectuat un studiu retrospectiv pe o perioadă de 9 ani (01.01.1993-31.12.2001) la pacienţii internaţi şi trataţi chirurgical cu diagnosticul de varice hidrostatice ale membrelor inferioare.
S-au utilizat în elaborarea lucrării foile de observaţie şi protocoalele operatorii din perioada analizată.
 Din totalul bolnavilor internaţi şi operaţi (500) – (Figura 1), 70% au fost femei şi 30% bărbaţi – (Figura.2.)

În majoritatea cazurilor (67,6%) subiecţii proveneau din mediul urban, doar 32,4% din cel rural – (Figura 3.)

Repartiţia pe grupe de vârstă denotă preponderenţa vârstei adultului tânăr (36-45 ani) dar afecţiunea a fost întâlnită şi la vârste pe extreme – (Figura.4)

Privind consumul de toxice am constatat rolul important al alcoolului, cafelei şi tutunului în cadrul factorilor favorizanţi – (Fig.8).

Factorul genetic – ereditar s-a regăsit la 183 pacienţi (36,6%) – ( Figura 5). Diagnosticul pacienţilor la internare arată preponderenţa stadiilor II şi III – (Figura 9), localizarea cea mai frecventă fiind pe teritoriul safenei interne (86,2%) – (Figura 10), unilateral în aproape ¾ din cazuri (78,8%) şi bilateral în rest (21,2%) – (Figura.11).

Afecţiunile cardiovasculare, digestive, pulmonare şi neurologice s-au regăsit în antecedentele unui număr important de bolnavi – (Figura.14), unele dintre acestea beneficiind de tratament chirurgical în antecedente – (Figura 15).

In general anamneza bolnavilor arată un interval lung între debutul aparent al afecţiunii şi intervenţia chirurgicală, în peste jumătate din cazuri fiind de 2-10 ani (51,4%) – (Figura 16).

Intervenţiile chirurgicale cele mai utilizate au fost crosectomia cu safenectomie internă prin stripping á la Babcock (91,8%) – (Figura 17) în variante multiple – (Figura 18).

Medicaţia postoperatorie a constat în antalgice, antibioterapie (stadiile III-IV) asociată sau nu cu tratament antitrombotic – (Figura 19)

Perioada de spitalizare a fost scurtă (Figura 20 )

Rezultate :

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*

	1. Scris de nina in 11-02-2009 17:11
	munca de cercetare foarte complex prezentat.  felicitari